Sistemul de supraveghere financiara din UE, reformat radical de PE

Printre cele mai importante reforme adoptate miercuri, se numara crearea a trei noi autoritati europene de supraveghere (AES), care vor inlocui inlocui actualele comitete de supraveghere si vor avea un rol mai important decat cel consultativ, cum se intampla in prezent.

AES - rol de supraveghere si mediere

Cele trei autoritati vor avea noi competente pentru solutionarea litigiilor dintre autoritatile nationale de supraveghere si pentru interzicerea temporara a produselor si activitatilor financiare considerate a fi riscante.

AES vor putea monitoriza si modul de punere in aplicarea a legislatiei UE de catre autoritatile nationale de supraveghere. Daca aceste obligatii nu sunt implementate in mod corect, AES vor putea elabora instructiuni adresate autoritatilor nationale, care daca nu sunt respectate, vor putea fi adresate direct institutiei financiare, careia i se va solicita remedierea incalcarii legislatiei UE.

In cazul unui dezacord intre autoritatile nationale, AES vor putea impune masuri de mediere obligatorii. In cazul in care nu se poate ajunge la un acord in cadrul colegiului autoritatilor de supraveghere, Autoritatea poate lua decizii in materie de supraveghere care sa fie direct aplicabile institutiei in cauza. AES vor putea interveni ca mediatori din proprie initiativa, fara a avea nevoie de o solicitare din partea autoritatilor nationale.

Cele trei autoritati nou-infiintate vor avea si competenta de a investiga anumite tipuri de institutii financiare, produse financiare precum cele "toxice" sau activitati financiare precum asa-numita „vanzare in lipsa fara prevalidare” („naked short selling”), de a evalua riscurile pe care acestea le pot avea asupra pietelor financiare si de a emite avertizari, daca este necesar.

In anumite cazuri specifice prevazute in legislatia financiara, AES pot interzice sau limita anumite produse sau activitati financiare periculoase, sau chiar solicita Comisiei prezentarea de propuneri legislative care sa interzica permanent astfel de activitati sau produse.

Consiliul European de Riscuri Sistemice va monitoriza institutiile financiare din UE

De asemenea, prin reformele adoptate miercuri de legislativul european, va mai fi creat si Consiliul european pentru riscuri sistemice (ESRB), care va monitoriza si va avertiza cu privire la acumularea de riscuri in economia europeana.

Deputatii au solicitat ca ESRB sa dispuna de competente sporite in vederea asigurarii unei comunicari rapide si clare. ESRB va dezvolta un set comun de indicatori pentru a permite calificari ("ratings") uniforme ale riscurilor diferitelor institutii financiare transfrontaliere si pentru a identifica tipurile de risc pe care acestea le pot avea. ESRB va elabora de asemenea un sistem tip semafor pentru a reflecta diferitele grade de risc.

Pentru a imbunatati capacitatea ESRB de a estima cumularea de riscuri si pentru a detine o expertiza cat mai larga, Comitetul consultativ stiintific va avea ca membri si oameni de stiinta, iar pentru vizibilitate si credibilitate, presedintele Bacii Centrale Europene va prezida pentru primii cinci ani asupra ESRB.

Rolul Parlamentului European

Sistemul de supraveghere financiar va fi controlat democratic prin activitatea celorlalte institutii europene.

Mai exact, PE va putea bloca prin veto numirea presedintilor AES si va avea un cuvant de spus in ceea ce priveste dezvoltarea standardelor tehnice si a masurilor de punere in aplicare. In plus, presedintele ESRB va informa in mod confidential, presedintele si vice-presedintii comisiei PE pentru afaceri economice despre activitatile ESRB.

Potrivit actelor legislative, Comisia Europeana, AES si ESRB vor putea solicita Consiliului UE sa declare o situatie de urgenta, dar si Parlamentul va dispune de asemenea de aceste prerogative prin adoptarea de rezolutii si intrebari.

Potrivit comunicatului, „acest nou sistem de supraveghere financiara va trebui sa ofere o mai buna protectie in fata unor cazuri similare, precum cel al bancii belgiene Fortis, interdictia "vanzarii in lipsa fara prevalidare" ("naked short-selling") din Germania, pierderile persoanelor care detineau asigurari de viata in Marea Britanie, Irlanda si Germania din cauza falimentului companiei Equitable Life. In acelasi timp, noile reglementari ar trebui sa consolideze piata unica a serviciilor financiare si sa ofere o mai buna protectie a investitorilor”.