avocatnet.ro 
Romania are nevoie de 30 de miliarde de euro pentru a alinia tot ce tine de mediul inconjurator la standardelor europene. Suma a fost estimata de expertii de la Bruxelles, si nu de statul roman, sustine Sulfina Barbu, ministrul Mediului si Gospodaririi Apelor. „Speram sa ne ajunga acesti bani“, spune Sulfina Barbu adaugind ca nu ar fi fost necesara o suma asa de mare daca proiectele de anul trecut erau bine implementate si monitorizate. Lucru sustinut si de prim-ministrul Calin Popescu Tariceanu, in cadrul inaugurarii manifestatiei ExpoApa 2005. Totodata, acesta a adaugat ca domeniile cu cele mai mari probleme sint poluarea si serviciile comunitare, unde s-au obtinut cele mai multe si mai lungi perioade de tranzitie, pentru integrare, desi acestea au fost si cele care au beneficiat de cei mai multi bani, in anii trecuti. „Prioritatile mediului sint gestionarea deseurilor si calitatea apei la care avem o serie de angajamente pe care trebuie sa le finalizam pina in 2018“, spune Attila Korodi, secretar de stat in cadrul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor. Poluarea, inca o necunoscuta pentru statul roman
In domeniul poluarii, statul filozofeaza de cinci ani fara a se vedea ceva concret. Exemplu sint autorizatiile de mediu care sint un lucru rar intilnit in rindul firmelor poluatoare, chiar daca in raportul Garzii de Mediu pe 2004 apar mii de controale. „Garda de mediu are un raport, intocmit pe 2004, in care sint trecute mii de inspectii. Dar acestea nu au fost facute la poluatorii in sine, ci mai degraba la magazinele din colt. Autoritatile i-au evitat in mod voit pe cei care polueaza cel mai mult. De aceea se vor lua masuri, iar vinovatii vor fi trasi la raspundere“, spune Sulfina Barbu, ministrul Mediului si Gospodaririi Apelor, adaugind ca Garda Nationala de Mediu va fi reorganizata, in urmatoarea perioada. Astfel, la ora actuala, dintre marii poluatori, in numar de 1.100, doar cinci detin autorizatie de mediu: SC Feral-Tulcea, SC Lindegaz Romania, SC Suinprod-Tirgu Jiu, SC Wienerberger si societatea Cuprom Bucuresti. Restul sint in curs de autorizare sau pur si simplu functioneaza fara autorizatie chiar daca sint poluatori de clasa A, adica polueaza la o capacitate foarte mare, potrivit raportului dat de Garda de Mediu. „Da, intr-adevar, numai cinci dintre marii poluatori au autorizatie de mediu. Restul o sa obtina pe parcurs“, spun senin cei de la Garda de Mediu, chiar daca legislatia este stricta. „Pentru ca firmele sa supravietuiasca, dupa 2007 ele vor trebui sa investeasca aproape cinci miliarde de euro pentru a face fata integrarii“, spune Sulfina Barbu adaugind ca daca acestea nu se vor conforma vor fi inchise. Nici micii poluatori nu stau mai bine. Astfel, din 12.300 de mici poluatori, 1.300 au autorizatie de mediu, desi pentru ambele categorii de poluatori termenul limita de autorizare este 2007, conform directivelor date de UE. Si in cazul gunoaielor stam la fel. Milioane de euro transformati in deseuri
Aproape 50% dintre romani nu beneficiaza de servicii de salubrizare, potrivit raportului intocmit de experti veniti de la Bruxelles, restul depozitind gunoiul la intimplare, desi anul trecut Romania a beneficiat de aproape 5.330.000 de euro prin programul Coeziunea Economica si Sociala, „Schema de investitii pentru proiecte mici de gestionare a deseurilor“. Un exemplu este Bucurestiul, unde din 1.214 de platforme de depozitare a gunoiului menajer doar zece au autorizatie de functionare de la Garda de Mediu. Restul sint in afara legii. Pe linga deseurile menajere, o problema pentru Romania sint si reziduurile „periculoase“, potrivit raportului intocmit de Uniunea Europena. Culmea, printre cele mai periculoase deseuri sint cele din domeniul sanitar. Spitalele nu au capacitatea de a le recicla corespunzator. Statul roman a obtinut pentru gestionarea deseurilor 12 perioade de tranzitie, termenul maxim limita fiind stabilit pe categorii de deseuri. Suma necesara este de un miliard de euro, potrivit raportului dat de Ministerul Mediului.
danavls 
consul_costi
Comentarii articol (0)