Ai, n-ai… dai. Sau despre regula preferata a guvernantilor romani

Indiferent de culoarea politica, guvernantii nostri au o trasatura comuna: in goana lor dupa bani la buget, nascocesc reglementari halucinante, desprinse parca din lumile absurde prezentate de Kafka in romanele sale. Un exemplu emblematic este forfetarul Guvernului Boc, introdus in 2009, care a inchis zeci de mii de firme, aducand statului mai multa paguba decat castig. Trei ani mai tarziu, in spiritul aceleiasi idei nemuritoare de a creste incasarile bugetare (de data asta e vorba de bugetul sistemului de sanatate), Guvernul Ponta planuieste sa-i oblige pe angajatori la plata unui CASS minim. Minim, dar deloc mic.

La instalarea in Palatul Victoriei, noii guvernanti s-au erijat in cavaleri veniti pe cai albi sa salveze Romania. Au promis cu patos relaxare fiscala. Cresterea salariului minim la 850 de lei, cotele diferentiate de impozit pe venit si suprataxarea veniturilor mari sau scaderea contributiilor sociale sunt, cred, cele mai trambitate masuri pe care Guvernul Ponta ar urma sa le aplice maxim in 2013.

Pana la Dumnezeu, ne mananca sfintii

Pana in 2013 nu mai e decat jumatate de an, iar semnele unei relaxari fiscale nici macar nu se simt. Ba din contra, as zice. Am sentimentul ca guvernantii ne trateaza pe toti precum mama vitrega pe Alba ca Zapada. Ne dau mere frumos lustruite, dar… otravite.

Sa luam ca exemplu proiectul noii legi a sanatatii, publicat chiar in aceasta saptamana in dezbatere publica. In prezentarea sintetica a proiectului, Ministerul Sanatatii precizeaza ca propune:

pastrarea si transparentizarea actualului sistem de colectare a asigurarilor de sanatate, cu o cota de contributie nemodificata ca valoare.

" Nu scad contributiile la sanatate, insa bine ca macar nu cresc!", te gandesti.

Gresit! Cand citesti prevederile propriu-zise, lucrurile nu mai stau deloc asa caci, de fapt, contributiile la sanatate cresc pentru toti angajatorii care au salariati cu salarii mai mici decat 2117 lei (salariul mediu pe economie).

Cum? Foarte simplu: se pastreaza aceleasi cote procentuale ca in prezent, insa se mareste baza de calcul pentru acestea.

Valoarea acestei contributii (CASS – n.red.) nu poate fi mai mica decat 5,2% aplicata la un salariu mediu brut pe tara, lunar, pentru fiecare angajat, spun prevederile din proiect.

Ceea ce inseamna ca un angajator datoreaza tot 5.2% la CASS pentru fiecare angajat, insa cota nu se mai aplica la salariul cu care este incadrat salariatul, ci la salariul mediu brut pe economie de 2117 lei. Astfel, chiar daca angajatul tau are un salariu mai mic decat cel mediu, tu, ca angajator, platesti pentru acel angajat contributia minima de 110,084 lei.

Vineri va prezentam un calcul simplu care arata ca, la un salariu minim pe economie (700 de lei) acordat angajatului, angajatorul ar urma sa plateasca o contributie la sanatate de trei ori mai mare decat in momentul de fata (110,084 lei, comparativ cu 36,4 lei, cat se datoreaza in prezent).

Ai, n-ai, DAI

Contributia minima la sanatate seamana izbitor, ca principiu, cu impozitul minim introdus in 2009 de Guvernul Boc.

Aplicat de la 1 mai 2009, impozitul minim era cuprins intre 2.200 lei pe an (echivalentul a 500 de euro la cursul de schimb de atunci), pentru firmele cu venituri totale de pana la 52.000 lei, si 43.000 lei (aproximativ 10.000 euro, la cursul de schimb de atunci), pentru societatile cu venituri de peste 129 milioane lei.

Desi a fost introdus pentru a mari incasarile bugetare, impozitul minim a generat in practica efectul… contrar. Potrivit cifrelor avansate de Consiliul National al Intreprinderilor Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), de la aplicare si pana la mijlocul lunii iunie 2010 (cu 3 luni inainte de a fi scos), impozitul minim a generat pentru stat venituri de 1,1 miliarde de lei (in jur de 260 milioane de euro) si falimentul a peste 300.000 de firme. Suma pe care a pierdut-o statul, insa, prin falimentul acestor societati a fost mult mai mare decat castigurile incasate. Cifrele CNIPMMR arata ca intr-un an si jumatate, bugetul statului a pierdut in jur de 2,8 miliarde de lei (peste 660 milioane de euro) din diferitele taxe si impozite pe care aceste companii le-ar fi platit, daca ar fi continuat sa ramana active.

Nici in ceea ce priveste contributia minima la sanatate, previziunile nu par sa fie mai optimiste. Sonia Ivan, Senior Consultant la departamentul de Taxe al Mazars Romania ne explica vineri ca, desi modificarile la CASS au ca scop cresterea veniturilor incasate la fondul de sanatate, in practica, ele s-ar putea sa aiba tocmai efectul invers.

"Practic ii va impinge pe agentii economici in gasirea unor modalitati alternative de plata a salariatilor, care sa le permita astfel o mentinere cat de cat constanta a costurilor cu personalul angajat.(…) In situatia in care problematica muncii la negru va deveni presanta, fiind asociata cu cresterea veniturilor nedeclarate la stat, vom fi martori la aparatia unui fenomen de tip <<bulgare de zapada>>. Astfel va avea loc o descrestere si a veniturilor incasate la bugetul de stat din contributii sociale si impozit pe venit", preciza vineri consultantul Mazars.

Pe mine ipocrizia ma enerveaza cel mai tare. Pe voi?

EDITORIAL

Ai, n-ai… dai. Sau despre regula preferata a guvernantilor romani

Roxana Neagu Director Editorial, avocatnet.ro

Comentarii articol (66)