Modificarile recente privind cesiunea de creante din perspectiva impozitului pe profit

Asa cum bine stim, regimul fiscal al elementelor de venituri si cheltuieli urmeaza regula contabila aplicabila acestora, exceptand cazul in care legislatia fiscala prevede altfel. In cazul cesiunilor de creante, Ordinul 3055/2009 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu Directivele Europene, la pct.190 mentioneaza: „[…] diferenta dintre valoarea creantei preluate prin cesionare si suma de achitat cedentului reprezinta venit la data constatarii drepturilor si obligatiilor, potrivit clauzelor contractuale“. Astfel, din punct de vedere contabil, la momentul incheierii contractului, este recunoscuta pe venit din exploatare, valoarea rezultata ca urmare a diferentei dintre valoarea nominala inregistrata in contabilitatea cedentului si pretul achitat de catre cesionar. Din punct de vedere fiscal, la calculul profitului impozabil, venitul respectiv este considerat venit impozabil.

In acest context, practic, cesionarul se afla in situatia de a plati un impozit pe profit fara sa aiba certitudinea realizarii efective a venitului impozabil, deoarece este evident faptul ca cedentul a renuntat la creanta tocmai pentru ca exista riscul neincasarii acesteia. Singura posibilitatea acordata de legislatia fiscala consta in constituirea de provizioane deductibile limitat, daca sunt indeplinite cumulativ conditiile prevazute de lege.

Aparitia OUG 24/2012 aduce modificari in ceea ce priveste tratamentul fiscal al operatiunilor de cesiune creante, in sensul in care sunt considerate integral deductibile provizioanele/ajustarile pentru deprecierea creantelor preluate de la institutiile de credit in vederea recuperarii acestora, in limita diferentei dintre valoarea creantei preluate prin cesionare si suma de achitat cedentului.

Regula se aplica daca sunt indeplinite cumulativ conditii specifice provizioanelor fiscale:

• inregistrarea pe venituri a creantelor respective;
• sunt transferate de la o persoana sau datorate de o persoana neafiliata;
• sunt cesionate si inregistrate in contabilitate dupa data de 1 iulie 2012 inclusiv.

Dupa cum lesne se poate observa, s-a incercat rezolvarea problematicii generate de cesiunea de creante prin introducerea unei prevederi privind tratamentul fiscal aplicat acestora si nu prin modificarea normei contabile, cum ar fi fost de fapt firesc. Din nefericire forma actuala are in continuare o serie de neajunsuri si anume:

• Nu are efect asupra intregului mediu de afaceri, deoarece se aplica numai in cazul creantelor preluate de la institutiile de credit. Ori in practica exista numeroase situatii in care sunt tranzactii importante privind cesiunile de creante incerte efectuate de catre societati din alte zone de activitate, domeniul telecomunicatiilor fiind un exemplu in acest sens.
• Nu este benefica nici macar institutiilor de credit, deoarece nu sunt acceptate tranzactiile intre persoanele afiliate. Or, se cunoaste faptul ca numeroase institutii de credit si-au creat entitati „satelit“, care au preluat portofoliile de creante incerte ale acestora. Consideram ca aceasta conditie nu era necesara, existand deja in legislatia fiscala prevederi referitoare la respectarea pretului de piata in tranzactiile derulate intre parti afiliate si obligativitatea acestora privind documentarea preturilor de transfer practicate.

Si ca o ultima observatie recunoasterea deductibilitatii provizioanelor/ajustarilor pentru deprecierea creantelor preluate in vederea recuperarii acestora, se aplica pentru tranzactiile derulate dupa data de 01 iulie inclusiv. Vom avea astfel, in acelasi an fiscal, tratamente diferite pentru acelasi tip de tranzactie.
Avand in vedere cele expuse mai sus putem observa usor faptul ca prevederea recent introdusa prin OUG 24/2012 nu rezolva decat partial problema cesiunilor de creante. Nu este utila pentru mediul de afaceri, deoarece are o arie de aplicabilitate limitata. Speram ca in viitorul apropiat autoritatile sa aiba in vedere revizuirea tratamentului fiscal, privind stabilirea profitului impozabil, aplicabil cesiunilor de creante, astfel incat acesta sa fie eficient pentru toti contribuabilii implicati in acest gen de tranzactii.