Conform legislatiei autohtone, daca angajatorul, din motive justificate, nu isi poate indeplini obligatiile de a oferi un loc de munca sigur si sanatos pentru salariata gravida sau care a nascut recent, aceasta are dreptul la concediul de risc maternal dupa cum urmeaza:
- inainte de data solicitarii concediului de maternitate;
- dupa data revenirii din concediul postnatal obligatoriu, in cazul in care nu solicita concediul si indemnizatia pentru cresterea si ingrijirea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, pana la 3 ani.
Pe durata concediului de risc maternal, salariata are dreptul la indemnizatie de risc maternal, care se suporta din bugetul asigurarilor sociale de stat.
Cuantumul indemnizatiei este egal cu 75% din media veniturilor lunare realizate in ultimele 10 luni anterioare datei din certificatul medical, pe baza carora se datoreaza contributia individuala de asigurari sociale.
Important! Pentru indemnizatia de risc maternal nu se datoreaza contributia de asigurari sociale de stat. Durata concediului de risc maternal reprezinta perioada asimilata stagiului de cotizare.
Conform reglementarilor, calculul si plata indemnizatiei de risc maternal se fac lunar de catre angajator, cel mai tarziu o data cu lichidarea drepturilor salariale pe luna in care se acorda concediul de risc maternal.
Potrivit OUG nr. 158/2005, concediul pentru sarcina se acorda pe o perioada de 63 de zile inainte de nastere, iar concediul pentru lauzie pe o perioada de 63 de zile dupa nastere. Practic, asiguratele au dreptul la un concediu de maternitate de 126 de zile calendaristice, perioada in care beneficiaza de indemnizatie de maternitate.
Cuantumul brut lunar al indemnizatiei de maternitate este de 85% din media veniturilor lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, pana la limita a 12 salarii minime brute pe tara lunar.
Conform reglementarilor legale, concediile pentru sarcina si lauzie se pot compensa intre ele, in functie de recomandarea medicului si de optiunea persoanei beneficiare, in asa fel incat durata minima obligatorie a concediului de lauzie sa fie de 42 de zile calendaristice.
De aceleasi drepturi beneficiaza si femeile care nu mai sunt asigurate din motive neimputabile lor, dar doar daca nasc in termen de 9 luni de la data pierderii calitatii de asigurat. "Faptul ca pierderea calitatii de asigurat nu s-a produs din motive imputabile persoanei in cauza se dovedeste cu acte oficiale eliberate de catre angajatori sau asimilatii acestora", se mentioneaza in OUG nr. 158/2005.
In aceasta situatie, baza de calcul a indemnizatiei de maternitate se constituie din media veniturilor lunare pe baza carora s-a calculat contributia pentru concedii si indemnizatii, din ultimele 6 luni anterioare datei pierderii calitatii de asigurat.
Concediul paternal se acorda in conformitate cu prevederile Legii nr. 210/1999 si a HG nr. 244/2000, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii concediului paternal.
Concret, potrivit acestor acte normative, tatii beneficiaza de doua tipuri de concediu in ceea ce priveste copilul nou-nascut: concediul paternal de cinci zile, care poate fi prelungit cu inca zece in cazul in care au absolvit cursul de puericultura sustinut de medicul de familie, si concediul de crestere si ingrijire a copilului de pana la doi ani.
Mai exact, dupa cum au explicat, pentru AvocatNet.ro, consultantii Accace, concediul paternal se acorda pe baza de cerere, in primele opt saptamani de la nasterea copilului, justificat cu certificatul de nastere al acestuia din care rezulta calitatea de tata a petitionarului. Potrivit Codului muncii, cele cinci, respectiv 15 zile de concediu paternal, constituie vechime in munca, iar angajatorul nu poate refuza acordarea concediului.
Indemnizatia pentru concediul paternal se plateste din fondul de salarii si este egala cu salariul corespunzator perioadei respective. Aceasta se include in veniturile impozabile ale salariatului si se calculeaza pe baza salariului brut realizat, incluzand sporurile si adaosurile la salariul de baza.
In cazul in care tatal opteaza pentru concediul de crestere si ingrijire a copilului pana la doi ani, indemnizatia reprezinta 85% din media veniturilor nete inregistrate in ultimele 12 luni dinaintea nasterii copilului – nu mai putin de 600 de lei si nu mai mult de 3.400 de lei.
De exemplu, potrivit specialistilor Accace, daca tatal are un salariu net lunar de 2.000 de lei, in concediul de crestere si ingrijire a copilului pana la doi ani el va primi 1.700 de lei, in timp ce indemnizatia pentru concediul paternal (de cinci zile) pentru o luna cu 22 de zile lucratoare va fi de 454,54 de lei net (adica 2.000 lei net / 22 de zile in luna * 5 zile concediu paternal).
Indemnizatia de crestere a copilului reprezinta 85% din media veniturilor realizate in ultimele 12 luni, aceasta valoare fiind stabilita la finalul anului 2012 de Legea nr. 166/2012. De asemenea, conform prevederilor instituite atunci, concediul si indemnizatia pentru cresterea copiilor se acorda pentru fiecare dintre nasteri. Aceasta in conditiile in care, pana in octombrie 2012, legea limita acordarea concediului si a indemnizatiei la 3 nasteri.
Potrivit OUG nr. 111/2010, actul normativ care reglementeaza regimul de acordare a indemnizatiei lunare, parintii pot alege intre un concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la un an (3 ani in cazul copilului cu handicap) si un concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani. In ambele situatii, legislatia reglementeaza cuantumul minim si cuantumul maxim al indemnizatiei lunare, raportandu-l la indicatorul social de referinta, care si in 2014 este in valoare de 500 de lei.
Prin urmare, in cazul in care opteaza pentru concediu pana la implinirea de catre copil a varstei de un an, cea mai mica valoare a indemnizatiei va fi 600 de lei, iar cea mai mare poate fi de maxim 3400 lei.
In schimb, pentru parintii care aleg un concediu de 2 ani, indemnizatia va fi cuprinsa intre 600 de lei si maximum 1200 lei.
Atentie! Optiunea beneficiarului referitoare la durata concediului de crestere a copilului se exprima in scris, pe baza de cerere, si nu poate fi schimbata pe parcursul acordarii drepturilor.
Conform dispozitiilor, nivelul indemnizatiei lunare se majoreaza cu 600 lei pentru fiecare copil nascut dintr-o sarcina gemelara, de tripleti sau multipleti, incepand cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de nastere.
Potrivit OUG nr. 158/2005, asiguratii au dreptul la concediu si indemnizatie pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani, iar in cazul copilului cu handicap, pentru afectiunile intercurente, pana la implinirea varstei de 18 ani.
De indemnizatia pentru ingrijirea copilului bolnav beneficiaza, optional, unul dintre parinti, daca solicitantul indeplineste stagiul de cotizare in sistemul de asigurari sociale de sanatate, adica de o luna realizata in ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acorda concediul medical.
Totodata, de aceleasi drepturi vor beneficia si asiguratii care au adoptat, au fost numiti tutore, carora li s-au incredintat copii in vederea adoptiei sau le-au fost dati in plasament.
Indemnizatia pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani sau a copilului cu handicap cu afectiuni intercurente pana la implinirea varstei de 18 ani se acorda pe baza certificatului de concediu medical eliberat de medicul de familie si a certificatului pentru persoanele cu handicap, emis in conditiile legii, dupa caz.
Durata de acordare a indemnizatiei este de maximum 45 de zile calendaristice pe an pentru un copil, cu exceptia situatiilor in care copilul este diagnosticat cu boli infectocontagioase, neoplazii, este imobilizat in aparat gipsat, este supus unor interventii chirurgicale. In aceste cazuri, durata concediului medical va fi stabilita de medicul curant, iar dupa depasirea termenului de 90 de zile, de catre medicul specialist, cu aprobarea medicului expert al asigurarilor sociale.
Cuantumul brut lunar al indemnizatiei pentru ingrijirea copilului bolnav este de 85% din media veniturilor lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, pana la limita a 12 salarii minime brute pe tara lunar.
Desi nu se numeste indemnizatie, stimulentul de insertie este un alt drept al asiguratilor. Acesta reprezinta o suma de bani pe care statul o acorda parintilor care, desi aflati in concediul de crestere a copilului, se hotarasc sa se intoarca la serviciu inainte de incheierea concediului.
Mai exact, potrivit OUG nr. 111/2010, actul normativ care reglementeaza regimul juridic de acordare a stimulentului de insertie, suma se acorda "persoanelor care, in perioada in care sunt indreptatite sa beneficieze de concediul pentru cresterea copilului, obtin venituri supuse impozitului". Este vorba de acele venituri prevazute de Codul Fiscal, adica venituri rezultate din salarii, din activitati independente sau din activitati agricole.
OUG nr. 111/2010 stabileste, totodata, ca de stimulent beneficiaza oricare dintre parintii firesti ai copilului, persoanele care au adoptat copilul, cele carora li s-a incredintat copilul in vederea adoptiei sau care au copilul in plasament ori in plasament in regim de urgenta, precum si persoana care a fost numita tutore.
De asemenea, un aspect important stabilit de actul normativ este ca angajatorul nu poate concedia salariatul care se afla in plata stimulentului de insertie. Mai mult chiar, conform normelor, aceasta interdictie se poate extinde, o singura data, cu pana la 6 luni dupa revenirea definitiva a salariatei/salariatului in unitate.
In momentul de fata, cuantumul lunar al stimulentului de insertie este de 1 ISR (indicator social de referinta), adica de 500 lei.
Persoanele asigurate au dreptul pe perioada in care au domiciliul ori resedinta pe teritoriul Romaniei, la concedii medicale si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate, dupa cum se precizeaza in OUG nr. 158/2005.
Totusi, conform acestui act normativ, parintii pot beneficia de aceste drepturi doar daca:
- desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca sau in baza raportului de serviciu, precum si orice alte activitati dependente;
- desfasoara activitati in functii elective sau sunt numite in cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului, precum si membrii cooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti;
- beneficiaza de drepturi banesti lunare ce se suporta din bugetul asigurarilor pentru somaj, in conditiile legii.
De aceleasi drepturi beneficiaza si persoanele care nu se afla in una dintre situatiile prevazute mai sus dar sunt asociati, comanditari sau actionari, membri ai asociatiei familiale sau autorizate sa desfasoare activitati independente.
De asemenea, potrivit reglementarilor, dreptul la concediile si indemnizatiile este conditionat de plata contributiei de asigurari sociale de sanatate destinata suportarii acestor indemnizatii.
In plus, OUG nr. 158/2005 stabileste ca, pentru a beneficia de concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate, parintii trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:
- sa indeplineasca stagiul minim de cotizare prevazut de lege;
- sa prezinte adeverinta de la platitorul de indemnizatii din care sa reiasa numarul de zile de concediu de incapacitate temporara de munca avute in ultimele 12 luni, cu exceptia urgentelor medico-chirurgicale sau a bolilor infectocontagioase din grupa A;
- sa fie prezente la domiciliu sau la adresa indicata, dupa caz, in intervalul de timp si in conditiile stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonante de urgenta, in vederea exercitarii verificarii de catre reprezentantii platitorilor de indemnizatii de asigurari sociale de sanatate.
Important! Stagiul de cotizare in sistemul de asigurari sociale de sanatate se constituie din insumarea perioadelor pentru care s-a achitat contributia pentru concedii si indemnizatii de catre angajator sau, dupa caz, de catre asigurat, respectiv de catre fondul de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale sau bugetul asigurarilor pentru somaj.