Ministerul Justitiei isi prezinta punctul de vedere

25 octombrie 2005
Ministerul Justiþiei

Argumente pentru respingerea Propunerii legislative privind Legea camerelor de comerþ ºi industrie din România ºi menþinerea situaþiei actuale

1. Justificare

1.1 Ministerul Justiþiei este integratorul capitolului 5 de negocieri Dreptul societãþilor comerciale de la începerea negocierilor de aderare în februarie 2000. În aceastã calitate Ministerul Justiþiei are obligaþia de a monitoriza angajamentele asumate de România la acest capitol.

1.2 De asemenea, prima secþiune a capitolului 5 - aplicarea celor 6 directive privind dreptul societãþilor comerciale¹ - se aflã în responsabilitatea directã a Ministerului Justiþiei² .
Majoritatea prevederilor celor 6 directive sunt puse în practicã prin Registrul Comerþului. Directivele nu stabilesc modul de organizare al Registrului, dar instituþia care controleazã aceastã structurã trebuie sã îºi asume rãspunderea ºi sã rãspundã pentru aplicarea conformã a acquis-ului comunitar.

1.3 Raportul de evaluare al GRECO³ pentru România, adoptat în 14 - 15 octombrie 2005, reþine cã Registrul Comerþului a fost transferat de la Camerele de comerþ ºi industrie la Ministerul Justiþiei în 2002, pentru a consolida caracterul public al registrului. Persoanele intervievate de experþii au confirmat cã Registrul funcþioneazã mult mai eficient dupã transferul la Ministerul Justiþiei.

1.4 Toate cele 36 þãri ale cãror sisteme au fost analizate menþin un control public asupra Registrului, cu intensitãþi diferite⁴.

1.5 Ministerul Justiþiei nu doreºte monopolul asupra Registrului, nici nu are beneficii financiare din activitatea acestuia, însã atrage atenþia asupra urmãtoarelor chestiuni:
- importanþa aplicãrii corespunzãtoare a acquis-ului comunitar ºi a stabilirii unor garanþii satisfãcãtoare în acest sens,
- riscurile bulversãrii unei activitãþi esenþiale pentru Piaþa internã comunitarã, în contextul actual al procesului de aderare,
- necesitatea consultãrii Comisiei Europene asupra oricãrei mãsuri legislative cu relevanþã / impact asupra acquis-ului comunitar,
- Ministerul Justiþiei ºi Guvernul nu mai garanteazã implementarea legislaþiei comunitare în materie, în cazul trecerii necondiþionate a Registrului în patrimoniul Camerelor de Comerþ.

2. Directivele CE in domeniul societãþilor comerciale. Criticile CE si periclitarea aplicãrii acquis-ului comunitar.

2.1. Oficiului Naþional al Registrul Comerþului îi revine în mare parte obligaþia de a pune în practicã prevederile celor 6 directive comunitare privind societãþile comerciale⁵, angajament asumat de România în cadrul negocierilor pentru capitolul 5 (ex. publicarea situaþiilor financiare, sancþionarea pentru neîndeplinirea obligaþiilor de publicitate, furnizarea informaþiilor cãtre cei interesaþi în timp util, în format clasic ºi electronic, înregistrarea ºi arhivarea atât în format clasic, dar ºi electronic a informaþiilor prevãzute de directive, etc.).

Prezentãm în continuare câteva din prevederile relevante pentru Registrul Comerþului:
- "Statele membre trebuie sã ia mãsuri pentru asigurarea publicãrii obligatorii de cãtre societãþile comerciale a urmãtoarelor acte ºi menþiuni..." – art. 2 Directiva 68/151;
- "În fiecare stat membru va fi deschis un registru central – registrul comerþului sau registrul societãþilor comerciale, pentru înregistrarea fiecãrei societãþi comerciale" – art. 3 Directiva 68/151;
- "Statele membre trebuie sã ia mãsurile necesare pentru a evita orice neconcordanþã între ceea ce se face public prin presã (n.n. M. Of) ºi ceea ce se publicã în registru"- art. 3 Directiva 68/151;
- "Statele membre trebuie sã prevadã sancþiuni corespunzãtoare în cazul nepublicãrii situaþiei financiare potrivit art. 2(1)(f) ºi a omisiunii din actele comerciale a menþiunilor obligatorii prevãzute de art. 4" - art. 6 Directiva 68/151;
- "Cel puþin datele urmãtoare trebuie sã aparã în actul constitutiv, instrumentul de înregistrare a societãþii, sau alt instrument publicat în conformitate cu legislaþia fiecãrui stat membru, în concordanþã cu Directiva 68/151" - art. 3, Directiva 77/91;
- "Legislaþiile statelor membre trebuie sã prevadã ca, pentru a înregistra o societate comercialã pe acþiuni / în comanditã pe acþiuni ºi a obþine autorizaþia de a efectua operaþiuni comerciale, va fi subscris un capital social de minim 25.000 Euro" - art. 6 Directiva 77/91.
- "Fuziunea societãþilor comerciale trebuie sã fie fãcutã publicã în maniera stabilitã de legislaþia fiecãrui stat membru, în conformitate cu art. 3 Directiva 68/151, pentru fiecare din societãþile care fuzioneazã" - art. 18 Directiva 78/855.
- "Divizarea societãþilor comerciale trebuie sã fie fãcutã publicã în maniera stabilitã de legislaþia fiecãrui stat membru, în conformitate cu art. 3 Directiva 68/151, pentru fiecare din societãþile implicate în divizare" - art. 16 Directiva 82/891.
- "Actele ºi menþiunile privind o sucursalã deschisã într-un stat membru de o societate comercialã guvernatã de legislaþia altui stat membru, cãreia i se aplicã Directiva 68/151 trebuie publicate potrivit legislaþiei statului membru al sucursalei, în conformitate cu art. 3 al directivei respective" - art.1 Directiva 89/666
- "Când o societate comercialã rãmâne cu un singur asociat datoritã achiziþionãrii pãrþilor sociale de cãtre o singurã persoanã, acest fapt, împreunã cu identitatea singurului asociat, trebuie consemnate sau într-un dosar sau înscrise în registrul stabilit de art. 3 din Directiva 68/151 sau înscrise într-un registru þinut de societate ºi accesibil publicului " - art. 3 Directiva 89/667.

2.2. Comisia Europeanã a criticat funcþionarea Registrului Comerþului anterior preluãrii acestuia de cãtre Ministerul Justiþiei. Spre exemplu, una din funcþiile de bazã, aceea de a furniza informaþii despre situaþia financiarã în care se aflã la un moment dat un comerciant, nu s-a realizat în mod corespunzãtor.

Astfel, deºi acquis-ul comunitar nu prevede ca Oficiul Registrului Comerþului sã fie o instituþie publicã, au existat critici serioase privind funcþionarea Registrului în perioada respectivã, cu privire la nerealizarea obiectivelor sale fundamentale; pentru soluþionarea acestor aspecte au fost necesare mãsuri structurale. Rapoartele Comisiei Europene vizând perioada respectivã au arãtat cã:

"Au fost primite informaþii credibile referitoare la unele cazuri în care oficiile registrului comerþului nu au fãcut publice situaþiile financiare ale societãþilor comerciale. Ca atare, oficiile nu-ºi îndeplinesc funcþiunile de bazã ºi, de facto, România nu aplicã în mod corespunzãtor acquis-ul comunitar care a fost transpus."

Aceastã situaþie s-a datorat faptului cã un mare numãr de societãþi comerciale (pânã la 31.12.2002 - 73,19% din numãrul societãþilor comerciale înregistrate) nu au depus conform legii situaþiile financiare/bilanþul contabil.

"România trebuie sã-ºi concentreze eforturile în sensul asigurãrii aplicãrii acquis-ului, în special în ceea ce priveºte activitãþile de bazã ale Registrului Comerþului."

"Mãsuri mai energice trebuie luate pentru a stopa situaþia în care 70-80% din societãþile comerciale înregistrate pânã în 2002 nu îºi îndeplinesc obligaþia de a-ºi depune situaþiile financiare la Registrul Comerþului."

2.3 Soluþionarea problemelor relevate în Rapoartele Comisiei Europene. În 2004 Codul de procedurã civilã a fost modificat pentru a scuti de taxe acþiunile Registrului Comerþului prin care se cere dizolvarea societãþilor comerciale care nu îºi îndeplinesc aceastã obligaþie esenþialã pentru mediul de afaceri ºi prevãzutã de prima directivã (Legea nr. 195/2004). Înainte de aceastã modificare, ºi implicit înaintea aplicãrii sancþiunilor, Oficiul Naþional al Registrului Comerþului a lansat o campanie amplã de notificare a comercianþilor cu privire la consecinþele nerespectãrii acestei obligaþii ("semnal art. 232").
O parte comercianþilor ºi-au depus situaþiile (la jumãtatea anului 2004 aprox. 2000/sãptãmânã), însã o mare parte nu, ceea ce a determinat dizolvarea acestora. Astfel, în iunie (monitorizare a Comisiei Europene) situaþia se prezenta astfel:
Totalul societãþilor comerciale care aveau obligaþia de a depune rapoartele financiare pentru 2003 era 664.064, din care:
- 218.059 societãþi comerciale au depus raportul financiar in timp util;
- Pânã la 9 iunie 2005, 138.061 companii au fost dizolvate pe baza încheierii judecãtoreºti pronunþate la cererea ONRC;
Deºi problema era anterioarã anului 2002, nedepunerea situaþiilor financiare fiind deja generalizatã la acel moment, nu s-a luat nici o mãsurã pentru remedierea situaþiei înaintea preluãrii Registrului Comerþului. Ministerului Justiþiei i-au fost solicitate în repetate rânduri de cãtre Comisia Europeanã exemple de mãsuri. Nu au putut fi furnizate înainte de 2004/2005.

În aceste condiþii, în eventualitatea preluãrii Registrului, este improbabilã sancþionarea de cãtre camerele de comerþ a comercianþilor, membri ai camerelor, pentru nerespectarea acquis-ului comunitar transpus în legislaþia românã.

2.4 Periclitarea sistemului unitar. Transmiterea datelor la Registru, înregistrarea ºi stocarea acestora ºi comunicarea informaþiilor de interes trebuie, potrivit Directivei 2003/58 sã fie fãcutã ºi prin mijloace electronice. De aceea ONRC a dezvoltat o reþea IT integratã fãrã de care nu mai este posibilã realizarea acestor obligaþii. Comunicarea permanentã între oficiile teritoriale ºi mai ales centralizarea acestora este esenþialã. Administrarea separatã a oficiilor teritoriale, care ar fi generatã de adoptarea propunerii legislative, pericliteazã administrarea reþelei, integr(al)itatea ºi circuitul datelor.

2.5 Neîndeplinirea conformã a acestor obligaþii poate determina declanºarea clauzei de salvgardare ºi amânarea aderãrii, deoarece trecerea necondiþionatã a Registrului Comerþului în coordonarea Camerelor de Comerþ ºi Industrie va face ca Guvernul sau altã instituþie publicã sã nu îºi poatã asuma în nici un mod realizarea funcþiilor respective de cãtre Registru.
#PAGEBREAK#
3. Mãsuri luate dupã transformarea Registrului Comerþului în instituþie publicã. Comparaþie cu perioada anterioarã. Beneficiile menþinerii situaþiei actuale.

3.1 Atribuþii. Oficiul Naþional al Registrului Comerþului este instituþie publicã, cu personalitate juridicã, finanþatã din venituri proprii, în subordinea cãruia sunt organizate oficiile registrului comerþului teritoriale, care funcþioneazã pe lângã fiecare tribunal (Legea nr. 26/1990 privind registrul comerþului⁶). Fondurile Oficiului Naþional al Registrului Comerþului au natura fondurilor publice reglementate prin Legea nr. 500/2005, provenind din taxe stabilite prin Hotãrâre a Guvernului.

Oficiul Naþional al Registrului Comerþului are urmãtoarele atribuþii: asigurã sistemul de evidenþã, publicitate legalã a comercianþilor, inclusiv a societãþilor comerciale, precum si de informare publicã privind starea juridicã a oricãrui comerciant înregistrat in Registrul Comerþului.

3.2 În perioada 1990-2002 Registrul Comerþului a funcþionat in cadrul Camerelor de comerþ si industrie⁷. Camerele sunt organizate, ca organizaþii non-guvernamentale independente, persoane juridice de plin drept, care nu se aflã sub controlul nici unei alte entitãþi publice (Decretul-Lege nr. 139/1990). Camerele de comerþ ºi industrie teritoriale nu sunt subordonate Camerei de Comerþ ºi Industrie a României, ci beneficiazã de autonomie decizionalã ºi operaþionalã.

Menþionãm câteva disfuncþionalitãþi ale Registrului Comerþului în perioada 1990 - 2002:
- întârzieri semnificative în înregistrarea societãþilor comerciale (20 - 60 zile în medie),
- imposibilitatea de a furniza informaþii în timp util,
- refuzul unor camere de comerþ de a comunica la nivel central datele înregistrate în registrul teritorial sau lipsa unor baze de date,
- funcþionarea defectuoasã a birourilor unice,
- investiþii reduse (în special sistemul informatic),
- taxe diferite de la un judeþ la altul, unele abuzive - ex. 6.2 milioane lei pentru un certificat constatator, taxe pentru susþinere cerere, taxe de depozitare etc.
- în perioada 1990 - 2002 au existat tarife discriminatorii aplicate de unele camere de comerþ. Astfel, Camera de comerþ Bistriþa Nãsãud percepea în 2002 pentru eliberarea unui atestat privind situaþia unei societãþi comerciale taxe de 714.000 lei pentru membrii Camerei, iar pentru ne-membri 2.142.000 lei, Oficiul Concurenþei fiind sesizat în acest sens.

3.3 Perioada 2002-2005 (prezent). Prin OUG nr. 129/10.10.2002 pentru modificarea Legii nr. 26/1990 privind Registrul Comerþului, Oficiul Naþional al Registrului Comerþului a fost transformat in instituþie publicã, în subordinea Ministerului Justiþiei, iar oficiile teritoriale ale registrului comerþului sunt organizate pe lângã tribunale, luând in considerare rolul determinant al judecãtorului delegat la registrul comerþului ºi faptul cã actele acestuia sunt controlate de tribunal.

Modificarea din 2002 a determinat o serie de schimbãri de naturã organizatoricã ºi funcþionalã, creºterea calitãþii serviciilor oferite comercianþilor de cãtre oficiile registrului comerþului concomitent cu lãrgirea gamei acestor servicii. Aceste schimbãri au avut ca finalitate întãrirea gradului de siguranþã a sistemului de evidenþã ºi publicitate legalã a comercianþilor, precum ºi de informare publicã privind starea juridicã a oricãrui comerciant, obligaþiile de înregistrare fiind consacrate de legiuitor pentru apãrarea intereselor publice, apãrarea intereselor terþilor, precum ºi ale comercianþilor.

3.4 Realizãri semnificative în perioada funcþionãrii ca instituþie publicã (2002-2005):
- simplificarea înregistrãrilor prin reducerea termenului de înregistrare de la 20 zile (60 zile 1990 - 1997, 30 zile 1997 - 2001, 20 zile 2001 - 2002) la 3 zile, pentru înmatriculãri ºi la 5 zile pentru menþiuni;
- gestionarea eficientã ºi raþionalã a fondurilor publice, transparenþa în ceea ce priveºte: 
     - folosirea fondurilor publice
     - achiziþiile efectuate exclusiv cu respectarea regulilor legislaþiei privind achiziþiile publice
- aplicarea unitarã a normelor metodologice ºi a taxelor percepute;
- asigurarea unui nivel omogen al dotãrilor tehnice la toate oficiile Registrului Comerþului ºi a aceluiaºi sistem informatic;
- asigurarea la nivel naþional a disponibilitãþii informaþiilor din registrul comerþului în termen de 48 de ore de la înregistrarea acestora la oficiile Registrului Comerþului de pe lângã tribunale;
- toate datele înregistrate în Registrul Comerþului au caracter public ºi pot fi accesate de orice persoanã interesatã, 24 de ore din 24 de ore, prin utilizarea serviciului RECOM on-line;
- serviciul RECOM on-line conþine o componentã gratuitã care oferã informaþii privind denumirea firmei, codul unic de înregistrare, numãrul de ordine din registrul comerþului, starea firmei, judeþul ºi localitatea în care funcþioneazã ºi data ultimei înregistrãri în Registrul Comerþului;
- primirea solicitanþilor se face în spaþii adecvate lucrului cu publicul, datoritã mutãrii tuturor oficiilor Registrului Comerþului în sedii noi.

3.5 Efectele asupra activitãþii unor oficii teritoriale (zone mai puþin dezvoltate)

Oficiul Naþional al Registrului Comerþului are personal de specialitate în numãr de aprox. 1600 salariaþi⁸ (faþã de 1250 în 2002) ºi dotãri, în special în tehnicã de calcul ºi programe software de aprox. 7.000.000 Euro, gestionând resursele la nivel naþional, astfel încât judeþele cu o viaþã economicã de nivel scãzut, care nu-ºi pot acoperi cheltuielile, sunt susþinute la nivel global.

Camerele de comerþ nu pot asigura formarea profesionalã, astfel cum solicitã Uniunea Europeanã, iar cheltuielile de dezvoltare informaticã la nivelul întregii þãri, un numãr de aprox. 20 de registre pierzând astfel posibilitatea de dezvoltare, iar cel puþin 5 nemaiputându-ºi susþine activitatea.

3.6 Aquis-ul comunitar implicã ºi capacitatea administrativã de a implementa mãsurile adoptate. Astfel, Comisia Europeanã alcãtuieºte anual o listã a instituþiilor prin care regulile aquis-ului comunitar trebuie aduse la îndeplinire.

În luna mai 2005, la vizita de monitorizare a directorului general al Departamentului Piaþa Internã din cadrul Comisiei Europene, precum ºi în 16-17 iunie 2005, în cadrul evaluãrii efectuate de Sub-comitetul 2 – Piaþa internã, Oficiul Naþional al Registrului Comerþului, în organizarea actualã, a fost considerat capabil de a îndeplini toate condiþiile, atât în ceea ce priveºte legislaþia adoptatã, cât ºi a capacitãþii administrative de a o implementa.

Reamintim cã Raportul de evaluare al GRECO pentru România, publicat în octombrie 2005, reþine faptul cã Registrul Comerþului funcþioneazã mult mai eficient dupã transferul sãu la Ministerul Justiþiei.
#PAGEBREAK#
4. Efecte asupra aplicãrii altor acte normative esenþiale

4.1 Cele douã camere ale Parlamentului României au adoptat recent sau dezbat acte normative importante care, pentru punerea în aplicare, necesitã intervenþia Oficiului Naþional al Registrului Comerþului. În plus acestea reprezintã mãsuri asumate prin Strategia de reformã a sistemului judiciar:
- Legea insolvenþei (falimentului) - pentru funcþionarea buletinului de insolvenþã (organizare ºi publicare). Buletinul falimentului nu are efecte pozitive directe pentru comercianþi, ci este de interes pentru instanþe. Ca atare, camerele de comerþ nu au un interes direct în organizarea acestei activitãþi complexe. Cu toate acestea, simplificarea formalitãþilor de publicitate ºi implicit reducerea duratei procedurilor de insolvenþã va avea efecte benefice considerabile pentru mediul de afaceri; ca atare, acest obiectiv este cuprins în strategiile de reformã recent adoptate.
- Legea pentru prevenirea ºi combaterea evaziunii fiscale - pentru þinerea evidenþei comercianþilor care au sãvârºit infracþiunea de evaziune fiscalã.
- Amendamente la Codul penal ºi Codul de procedurã penalã - pentru implementarea rãspunderii penale a persoanei juridice (înscrierea menþiunilor referitoare la societãþile comerciale, efectuarea formalitãþilor de publicitate ºi comunicarea cu organele judiciare).

4.2 În plus, colaborarea între Ministerul Justiþiei ºi Oficiul Naþional al Registrului Comerþului este absolut necesarã în ceea ce priveºte:
- aplicarea legii falimentului (insolvenþei) - realizarea buletinului insolvenþei,
- în domeniul integrãrii europene - aplicarea conformã a prevederilor comunitare ºi monitorizarea aplicãrii,
- pentru integrarea sistemului informatic, realizarea conexiunii cu instanþele ºi parchetele potrivit Strategiei de informatizare a sistemului judiciar, pentru reducerea birocraþiei, îmbunãtãþirea calitãþii informaþiei ºi reducerea termenelor de soluþionare a cauzelor,
- pentru buna funcþionare a Registrului, prin verificarea legalitãþii operaþiunilor de cãtre judecãtorii delegaþi. Judecãtorii delegaþi nu pot funcþiona în unitãþi private.

Trecerea Registrului Comerþului la camerele de comerþ, n-ar mai permite realizarea nici unuia dintre obiectivele de mai sus.

5. Situaþia în alte 36 tãri⁹

Modalitatea actualã de organizare ºi funcþionare a instituþiei este susþinutã de experienþa altor state europene (în majoritate state membre ale Uniunii Europene), în care este dominantã opþiunea acordãrii statutului de instituþie publicã acestei entitãþi, în cele mai multe cazuri având forma unei instituþii autofinanþate aflate în subordinea unui minister¹⁰, astfel:
- 17 þãri (Austria, Cehia, Estonia, Franþa, Germania, Gibraltar, Grecia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Mali, Maroc, Slovenia, Polonia, România, Spania, Ungaria); - în subordinea Ministerului Justiþiei sau a tribunalelor;
- 17 þãri (Algeria, Anglia - Þara Galilor, Australia, Belgia, Canada - Yukon, Cipru, Danemarca, Elveþia, Finlanda, Irlanda, Jersey, Malta, Republica Moldova, Monaco, Norvegia, Suedia) - în subordinea altui minister, de preferinþã al economiei sau finanþelor
- 2 þãri - þinut de camerele de comerþ, dar:
- Italia - camerele de comerþ sunt instituþii publice în cadrul administraþiei publice locale;
- Olanda - camerele de comerþ se aflã sub controlul Ministerului Afacerilor Comerciale, care îi ºi aprobã bugetul de venituri ºi cheltuieli.

Având în vedere faptul cã Registrul Comerþului îndeplineºte un serviciu public, cu importanþã deosebitã în funcþionarea pieþei interne la nivelul UE, statele membre au stabilit organizarea Registrului sub control public, în diferite forme.

---------------------

[1] Cele 6 directive sunt prezentate la pct. 2.1
[2] Fiecare element de acquis din cadrul celor 31 de capitole,  trebuie asumat de România ºi se aflã în responsabilitatea unei instituþii publice, monitorizatã de un integrator de capitol ºi de Ministerul Integrãrii Europene.
[3] Grupul de state împotriva corupþiei, din cadrul Consiliului Europei.
[4] A se vedea pct. 5 si ANEXA. Datele prezentate provin dintr-un Studiu realizat de Grefa Tribunalului Comercial din Paris, publicat în noiembrie, 2004, verificat în 2005: "The guide to the administrative formalities at the Registers of Commerce in 36 countries" "Ghidul procedurilor administrative în cadrul Registrului comerþului în 36 þãri. 
[5] - Directiva Consiliului 68/151 referitoare la cerinþele de publicitate cu privire la anumite tipuri de societãþi comerciale, completatã de Directiva CE  2003/58;
-  Directiva Consiliului 77/91 referitoare la armonizarea garanþiilor solicitate în statele membre pentru protejarea intereselor asociaþilor ºi altor persoane în momentul constituirii societãþilor pe acþiuni, menþinerii ºi modificãrii capitalului lor social;
- Directiva Consiliului 78/855 referitoare la fuziunea societãþilor pe acþiuni;
- Directiva Consiliului 82/891 referitoare la divizarea societãþilor pe acþiuni;
- Directiva Consiliului 89/666 referitoare la formalitãþile de publicitate privind sucursalele deschise într-un stat membru de anumite tipuri de societãþi comerciale guvernate de legislaþia altui stat membru;
- Directiva Consiliului 89/667 referitoare la societãþile cu rãspundere limitatã cu asociat unic.
[6] Astfel cum a fost modificatã ºi completatã prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 129/2002, aprobatã prin Legea nr. 505/2003.
[7] Chiar în perioada interbelicã, registrul comerþului era o entitate separatã în cadrul camerelor de comerþ, acestea fiind instituþii publice, supravegheate de un comisar guvernamental din cadrul Ministerului Comerþului ºi Alimentaþiei, cu bugetul verificat ºi aprobat de Minister. Opozabilitatea actelor comercianþilor se asigura însã prin grefa tribunalului ºi publicarea în Monitorul oficial, potrivit art. 91 -98 Cod comercial.
[8] Determinat necesitatea funcþionãrii optime a Registrului, conform noilor atribuþii prevãzute de lege, reducerii termenului de înregistrare, creãrii structurilor organizatorice -resurse umane, financiar ºi contabilitate , administrative ºi investiþii.
[9] Pentru detalii, ANEXA.
[10] Informaþiile provin din Studiul realizat de Grefa Tribunalului Comercial din Paris, publicat în noiembrie, 2004, verificat în 2005: "The guide to the administrative formalities at the Registers of Commerce in 36 countries" - Ghidul procedurilor administrative în cadrul Registrului comerþului în 36 þãri.