UPDATE: Ministerul Justitiei nu renunta la reforma profesiei de traducator autorizat si pregateste o noua lege in acest sens

Dupa lansarea in dezbatere publica (ianuarie), Proiectul de lege privind traducatorii si interpretii judiciari a generat un val de reactii negative din partea profesionistilor care activeaza in acest domeniu. Acestia au atras atentia ca prevederile propuse de MJ urmau sa afecteze in mod semnificativ activitatea traducatorilor si interpretilor autorizati.

Astfel, in urma unei intalniri publice cu reprezentantii profesiei -- care a avut loc la minister in luna martie --, proiectul de lege a fost abandonat de autoritati. In schimb, a fost promovat un proiect de modificare a actualei legi a traducatorilor si interpretilor pentru a transpune anumite prevederi din legislatia Uniunii Europene.

"In urma organizarii, in data de 25.03.2015, a intalnirii in cadrul careia s-a dezbatut public Proiectul de lege privind traducatorii si interpretii judiciari, la nivelul conducerii Ministerului Justitiei s-a hotarat promovarea unui proiect de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 178/1997 (actuala lege a traducatorilor si interpretilor - n.r.), care are ca obiectiv de reglementare exclusiv asigurarea transpunerii in mod complet in legislatia nationala a Directivei 2010/64/UE privind dreptul la traducere si interpretare in cadrul procedurilor penale. (...) Precizam ca, in data de 19 august 2015, Guvernul Romaniei a aprobat Proiectul de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 178/1997 (...)", a explicat, la solicitarea AvocatNet.ro, Lucian Grosu, una dintre persoanele responsabile cu informatiile de interes public din cadrul MJ.

Totusi, reprezentantii ministerului n-au renuntat de tot la intentia de a schimba cadrul legislativ care vizeaza traducatorii si interpretii autorizati. Potrivit sursei citate, in viitorul apropiat, MJ si Ministerul Culturii vor colabora la redactarea unui proiect de lege care sa reglementeze la modul general profesia de traducator si interpret.

"Pentru reglementarea activitatii interpretilor si traducatorilor, s-a decis elaborarea, in perioada urmatoare, in colaborare cu Ministerul Culturii, a unui proiect de lege privind profesia de traducator si interpret, care sa contina si dispozitii aplicabile traducatorilor si interpretilor folositi de organele din sfera sistemului de justitie", a adaugat Lucian Grosu.

Nota: Proiectul de lege aprobat de Executiv in luna august introduce posibilitatea suspendarii calitatii de traducator si interpret autorizat, la cerere sau din oficiu (pentru motive temeinic justificate sau in caz de incompatibilitate). Actul va fi transmis Parlamentului pentru a intra in procedura de dezbatere si adoptare.

Traducatorii si interpretii autorizati urmau sa devina traducatori si interpreti judiciari

Proiectul de lege privind traducatorii si interpretii judiciari, care a fost lansat in dezbatere publica in ianuarie, reglementa profesia de traducator si interpret judiciar, deoarece, spuneau reprezentanti institutiei in expunerea de motive, in cadrul legal actual aceasta nu era una de sine statatoare si nu era organizata asa cum trebuie.

Practic, activitatea actualilor traducatori si interpreti autorizati urma sa fie limitata doar la procedurile si activitatile desfasurate in fata sau de catre un organ din sistemul judiciar ori cel conex acestuia.

Cu alte cuvinte, traducatorii si interpretii judiciari puteau fi folositi de catre MJ (plus entitatile din subordinea acestuia), Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie, instantele judecatoresti (plus parchetele de pe langa acestea), organele de cercetare penala, notarii publici, executorii judecatoresti, avocatii, mediatorii si practicienii in insolventa.

In acelasi timp, acestia isi puteau exercita profesia numai daca deveneau membri ai viitoarei Uniuni Nationale a Traducatorilor si Interpretilor Judiciari din Romania (UNTIJR), orice alta forma de organizare urmand sa fie interzisa.

Traducatorii si interpretii judiciari nu puteau sa refuze indeplinirea activitatilor la care urmau sa fie folositi de organele din sistemul judiciar sau cel conex acestuia. In caz contrar, acestia isi pierdeau calitatea de traducator si interpret judiciar.

Potrivit reglementarilor actuale, traducatorii si interpretii autorizati isi pot pierde aceasta calitate daca refuza sa raspunda, de doua ori intr-un singur an, la solicitarile instantelor de judecata si ale organelor de urmarire penala.

"Traducatorii si interpretii autorizati sunt obligati sa raspunda la solicitarile instantelor judecatoresti si ale organelor de urmarire penala. Absenta nejustificata la doua solicitari in termen de un an atrage incetarea calitatii de traducator si interpret", prevede regulamentul actual pentru aplicarea Legii nr. 178/1997.

In momentul de fata, MJ are in evidenta peste 36.000 de interpreti si traducatori autorizati.

Examenul urma sa fie principala modalitate de autorizare

Desi Legea nr. 178/1997 prevede ca autorizarea ca interpret si traducator se face la cerere, proiectul de act normativ intocmit de MJ introducea un examen de primire in profesie.

Principalul motiv invocat de initiatori era ca, in acest fel, calitatea serviciilor de traducere si interpretare era imbunatatita.

"Ideea centrala de la care a pornit construirea proiectului de lege privind traducatorii si interpretii judiciari consta in imprejurarea ca lipsa de calitate a serviciilor de interpretare si traducere autorizata sau calitatea insuficienta a acestor servicii are consecinte importante asupra modului in care justitiabilii isi exercita dreptul la aparare in procesele penale. Insa nu sunt de neglijat nici implicatiile pe care lipsa de calitate sau calitatea insuficienta a serviciilor de interpretare si traducere autorizata o poate avea asupra exercitarii drepturilor justitiabililor implicati in proceduri judiciare de alta natura decat penala sau in proceduri derulate de alte organe decat cele judiciare", era explicat in expunerea de motive anexata proiectului de lege.

Astfel, examenul anual de primire in profesie urma sa fie organizat de MJ, in colaborare cu UNTIJR si sa constea in trei probe (una scrisa, una orala si un interviu), media minima de promovare fiind 8.

Persoanele care promovau examenul obtineau o autorizatie de traducator si interpret judiciar cu o valabilitate de sase ani, iar aceasta putea fi prelungita doar in urma unor evaluari profesionale periodice.

Totodata, MJ atesta titlul oficial de calificare roman de traducator si interpret judiciar, astfel ca practicantii profesiei isi puteau desfasura activitatea si in alte state din Uniunea Europeana, Spatiul Economic European sau in Elvetia.

O alta noutate adusa de proiect era posibilitatea suspendarii calitatii de traducator si interpret judiciar, acest lucru urmand sa fie posibil, printre altele, la cererea practicantului, in cazul arestarii preventive, ca sanctiune disciplinara sau pentru neachitarea obligatiilor banesti profesionale.

Traducatorii si interpretii puteau fi controlati si sanctionati

Activitatea traducatorilor si interpretilor judiciari urma sa fie controlata si, in cazul constatarii de abateri, acestia urmau sa fie sanctionati. Acesta era, de altfel, un alt motiv pentru care initiatorii propunerii de act normativ voiau noi reglementari.

Potrivit proiectului de lege, persoanele controlate urmau sa fie nevoite sa puna la dispozitie orice informatii si documente solicitate, fara sa existe posibilitatea invocarii secretului profesional sau a dispozitiilor legate de protectia datelor cu caracter personal.

"Traducatorul si interpretul judiciar este obligat sa transmita echipei de control orice informatie solicitata, sa prezinte documentele solicitate si sa puna la dispozitia echipei de control copii ale acestora, in vederea atasarii la nota de control. Traducatorul si interpretul judiciar nu poate opune echipei de control secretul profesional si prevederile legale privind protectia datelor cu caracter personal", se arata in proiectul de lege.

In cazul savarsirii de abateri disciplinare, sanctiunile ce puteau fi aplicate traducatorilor si interpretilor judiciari erau:

• avertismentul scris;
• amenda de la 500 la 4.000 de lei;
• suspendarea din profesie pe o durata de cel mult un an;
• excluderea din profesie.

Activitatea de traducere si interpretare, practicata doar in birouri individuale sau societati profesionale

Traducatorii si interpretii judiciari isi puteau exercita profesia doar in birouri individuale de traducere si interpretare judiciara sau in societati profesionale de traducere si interpretare judiciara fara personalitate juridica, ce urmau sa aiba ca unic obiect de activitate traducerile si interpretarile judiciare, se mai arata in proiectul MJ. Totodata, exercitarea profesiei in orice alta forma urma sa fie interzisa.

Conform expunerii de motive, reglementarile actuale sunt lipsite de claritate, astfel ca traducatorii si interpretii autorizati isi exercita profesia ca persoane fizice autorizate, societati comerciale, angajati ai societatilor comerciale sau in birouri notariale/de avocatura.

"Aceasta reglementare a permis interventia pe piata serviciilor de traducere si interpretare autorizate a unor persoane care nu au nicio legatura cu profesia, fiind simpli comercianti, ce nu detin calitatea de traducatori si interpreti autorizati, si care folosesc o serie de practici care dauneaza activitatii de traducere", subliniau initiatorii proiectului.

In acelasi timp, mai considerau acestia, dispozitiile aplicabile in prezent duc la scaderea calitatii traducerilor si interpretarilor si la diminuarea veniturilor in profesie ca urmare a incurajarii practicarii acestei activitati in calitate de angajat.

"Este interzis traducatorului si interpretului judiciar sa desfasoare sau intermedieze alte servicii decat cele prevazute de prezenta lege in cadrul biroului individual de traducere si interpretare judiciara sau al societatii profesionale de traducere si interpretare judiciara", se mai arata in propunerea de act normativ.

Totusi, in expunerea de motive era precizat ca traducatorii si interpretii judiciari puteau sa efectueze activitati si in afara domeniului judiciar, dar nu se puteau folosi in acest sens de calitatea dobandita prin examen si, implicit, de stampila biroului individual sau a societatii profesionale.

"Persoana care a dobandit calitatea de traducator si interpret judiciar nu va fi impiedicata sa presteze alte servicii de traducere si interpretare decat cele cu caracter judiciar, insa acestea nu trebuie confundate cu activitatea reglementata de viitoarea lege privind traducatorii si interpretii judiciari", punctau initiatorii.

Important! Interpretii si traducatorii autorizati in baza Legii nr. 178/1997 urmau sa devina automat traducatori si interpreti judiciari la momentul intrarii in vigoare a noii legi.

Schimbarile propuse puteau sa afecteze serios activitatea profesionistilor

Prevederile propuse de MJ puteau avea efecte negative insemnate pentru persoanele autorizate in prezent sa faca traduceri si interpretari.

Printre principalele nemultumiri ale persoanelor care activeaza in acest domeniu se numarau limitarea dreptului de a lucra liber cu publicul, concedierea traducatorilor si interpretilor care sunt angajati cu contract de munca sau ingradirea accesului liber pe piata muncii.

Conform lui George Papadopol, presedintele Asociatiei Profesionale a Interpretilor si Traducatorilor (APIT), ca urmare a aplicarii dispozitiilor propuse, se puteau diminua veniturile traducatorilor si interpretilor si multi practicanti puteau chiar sa renunte la activitatea in aceasta profesie.

"Suntem transformati din traducatori autorizati in traducatori judiciari. Aceasta profesie este insa extrem de riguros reglementata de catre MJ. Aceste reglementari ne limiteaza foarte mult dreptul de a lucra liber cu publicul. De asemenea, ne sunt impuse preturi fixe. In proiect sunt mentionate o multime de obligatii de plata catre corpul profesional nou-creat. Luand in considerare limitarile impuse si contractarea evidenta a pietei, un prim efect o sa fie scaderea veniturilor traducatorilor. Implicit, multi traducatori, din cauza ca nu isi permit sau pentru ca nu o sa tolereze toate «regulile» aberante impuse, o sa renunte la autorizatie. Piata o sa fie aruncata intr-un haos si nimeni nu o sa mai stie unde si cui sa se adreseze pentru a efectua o traducere", a declarat George Papadopol, pentru AvocatNet.ro, la momentul respectiv.

De asemenea, acesta considera ca obligativitatea de a lucra la solicitarea organelor din sistemul judiciar sau cel conex acestuia, fara a exista posibilitatea refuzului nejustificat, era in contradictie cu dreptul muncii, iar impunerea unor preturi maxime fixe era o masura anticoncurentiala.

In alta ordine de idei, impunerea desfasurarii activitatii numai sub forma de birou individual sau societate profesionala ar fi dus la concedierea traducatorilor si interpretilor angajati in prezent in companii.

"Proiectul impune traducatorilor sa isi desfasoare activitatea numai sub forma de birou individual sau societate profesionala. Astfel, companiile s-ar afla in ilegalitate daca ar mentine angajati traducatori autorizati, iar acestia nu si-ar mai putea indeplini sarcinile de serviciu prin traducerea autorizata a documentelor interne ale companiei. Efectul ar fi concedierea acestora", ne-a explicat in ianuarie Andra-Maria Pusca, traducator autorizat si proprietar al biroului de traduceri Traduceri10.

Andra-Maria Pusca a vorbit si despre ingradirea accesului liber pe piata muncii, avand in vedere faptul ca traducatorii si interpretii n-ar mai fi putut sa se angajeze in companii: "Legea ingradeste accesul liber pe piata muncii, avand ca efect direct si imediat cresterea somajului in randul traducatorilor, prin imposibilitatea acestora de a fi angajati in cadrul unor companii care au nevoie de serviciile acestora, in calitatea pe care au dobandit-o prin autorizare".

Un alt efect pe care l-ar fi produs proiectul de lege era cresterea costurilor pentru realizarea traducerilor si interpretarilor, ca urmare a iesirii de pe piata a numeroase PFA-uri si SRL-uri si a cotizatiilor impuse persoanelor ce urmau sa ramana sa profeseze in acest domeniu.

De asemenea, nu trebuiau neglijate nici costurile pe care le-ar fi presupus reorganizarea obligatorie in birouri individuale sau societati profesionale.

"Subliniem impactul economic pe care il va avea desfiintarea a sute de companii din domeniul traducerilor, care vor trebui sa se radieze. Radierea companiilor implica, desigur, costuri pentru indeplinirea procedurilor la Registrul Comertului. Unele se vor radia definitiv, iar personalul companiilor respective va intra in somaj. Alte companii se vor transforma in birouri individuale de traducator sau societati profesionale de traducatori, ceea ce implica costuri cu schimbarea formei juridice, a stampilelor, a licentelor software, a tuturor materialelor promotionale, schimbarea documentelor pentru mijloacele fixe si mobile achizitionate pe persoana juridica", a mai precizat Andra-Maria Pusca.

__________

Editare ulterioara: Pana la data publicarii initiale a acestui articol (26 ianuarie), Ministerul Justitiei n-a oferit, la solicitarea noastra, niciun punct de vedere cu privire la nemultumirile traducatorilor si intrepretilor autorizati. Totusi, reprezentantii ministerului au emis a doua zi un comunicat de presa prin care au incercat sa lamureasca anumite aspecte vizate de proiectul de lege. Mai multe informatii gasiti in acest articol.