Moștenirea datoriilor fiscale: Putem să fim obligați la plata unor datorii pe care le-au acumulat alții?

Persoanele cu venituri foarte mici și care au acumulat datorii la administrațiile locale nu pot să returneze adesea prea mulți bani deodată, atunci când sunt executați silit. Și pentru că rigorile executării silite impun ca cel executat să nu rămână chiar fără orice mijloc de subzistență, popririle care se fac pe veniturile acestora sunt uneori destul de mici și programate să se efectueze pe perioade foarte lungi de timp.

De pildă, un exemplu cât se poate de real este cel prezentat de curând în presa română al pensionarului din Arad, care ar trebui să plătească o datorie de 3.000.000 de lei în decursul a 6.447 de ani. Reținerile lunare care se pot face pe veniturile sale nu pot să depășească 39 de lei, pensia acestuia fiind de 600 de lei, potrivit celor de la news.ro.

Cei care acumulează datorii fiscale trebuie să știe însă că acestea se moștenesc, potrivit legislației fiscale. Așadar, dacă succesorii celui care a acumulat la autoritățile fiscale datorii uriașe acceptă moștenirea, ei trebuie să știe că-și pun pe listă și datoriile fiscale ale defunctului, însă uneori nu în totalitate.

"În cazul în care obligaţia fiscală nu a fost îndeplinită de debitor, debitori devin, în condiţiile legii, următoarele persoane: a) moştenitorul care a acceptat succesiunea debitorului, în condiţiile dreptului comun (Codul civil - n.red.); (...) Debitorii care preiau obligaţia fiscală potrivit alin. (1) lit. a) şi b) se substituie vechiului debitor", scrie în Codul de procedură fiscală.

Excepție fac amenzile aplicate debitorului defunct, potrivit actului normativ. Explicația vine de la faptul că amenda este o sancțiune aplicată unei persoane pentru a corecta comportamentul său contrar legii. Așadar, este o chestiune care nu ar trebui să se răsfrângă și asupra succesorilor acelei persoane, întrucât aceștia nu au avut practic nicio vină în toată povestea.

"(...) ori de câte ori se dezbate succesiunea unei persoane fizice decedate, notarul public are obligaţia de a solicita organului fiscal central şi organului fiscal local, certificatul de atestare fiscală pentru persoana fizică pentru care se dezbate succesiunea", mai stabilește Codul de procedură fiscală.

Așadar, la momentul la care se dezbate succesiunea, cei care se vor moștenitori ai persoanei decedate vor afla dacă aceasta din urmă a lăsat în urmă și anumite datorii - în ce cuantum, ce fel de datorii și eventual ce dobânzi și penalități s-au acumulat între timp.

În aceste condiții, ne-am putea gândi că o poprire făcută pe șase mii de ani, precum cea de mai sus, ar cădea în spatele mai multor generații, însă lucrurile nu stau așa. Faptul că bătrânul nu poate să dea autorităților mai mulți bani în fiecare lună este o problemă care are de-a face cu veniturile sale la acest moment.

Însă după decesul său, dacă vor exista persoane care să accepte moștenirea sa, atunci calculele se vor face din nou, iar rezultatul poate fi unul defavorabil celor cărora li se datorează bani, în foarte multe dintre situații.

Datornici devin doar cei care acceptă moștenirea, dar nu sărăcește nimeni

Discuția referitoare la moștenirea unor datorii este aceeași indiferent despre ce tipuri de datorii vorbim - de cele fiscale, de datoriile sub forma unor credite ipotecare la bancă, de datorii la persoane fizice sau juridice cu altfel de garanții sau chiar fără (creditorii care nu au creanța garantată sub niciun fel se numesc creditori chirografari).

Regulile (la care trimite și legislația fiscală, așa cum am văzut mai sus) sunt prevăzute în Codul civil, la secțiunea privind succesiunile. În momentul în care moștenim pe cineva, moștenim un întreg împărțit în două mari sfere: activul patrimonial (bunuri, bani, drepturi etc.) și pasivul patrimonial (datorii de tot felul, obligații sub diverse forme, etc.).

Într-o notă ușor comică, am putea spune că creditorii persoanei decedate se strâng laolaltă mai repede decât moștenitorii acelei persoane, întrucât aceștia dintâi au o necesitate mai mare să-și recupereze banii decât au moștenitorii dorința să primească bani.

Codul civil stabilește că moștenitorii legali și cei care au primit prin testament tot patrimoniul defunctului sau o parte din acesta răspund pentru datoriile și sarcinile acelei moșteniri numai cu bunurile din patrimoniul succesoral, proporțional cu cota fiecăruia. Mai multe despre moștenirea datoriilor sub forma creditelor bancare se regăsesc în acest articol.

Important! Dacă o persoană moștenește doar datorii, nu și bunuri, aceasta nu are sub nicio formă obligația să plătească din bani proprii datoriile celui decedat. Mai mult decât atât, nimeni nu poate fi obligat să accepte o moștenire, mai ales dacă e una păguboasă, așadar cel care are dreptul să spună da, are dreptul să spună și nu acelei moșteniri. Banca sau orice autoritate care ar avea calitatea de creditor nu poate obliga un posibil moștenitor să accepte succesiunea.

Practic, dacă la final se trage linie și calculele sunt negative, adică există mai multe lucruri de dat terților, decât lucrurile pe care moștenitorii le pot lua, atunci aceștia se pot lipsi de moștenirea respectivă, fără a putea fi trași la răspundere în niciun fel. Și chiar dacă nu o fac, în anumite situații, nimeni nu va scoate bani din buzunar pentru a acoperi ceea ce depășește valoarea activului moștenirii.

Cu alte cuvinte, nu iese în pierdere moștenitorul niciodată (cel mult, nu pierde și nu câștigă nimic), dar pot ieși în pierdere creditorii celui decedat.

Notă: Discuțiile pe care le purtăm cu privire la acest subiect se realizează în baza prevederilor Codului civil intrat în vigoare la 1 octombrie 2010. Dacă succesiunea a fost deschisă înainte de această dată, atunci ea s-a realizat în baza altor prevederi legale, respectiv a vechiului Cod civil.