UPDATE: O firmă nu poate formula o cerere de executare silită pentru o altă firmă. Decizia ICCJ se aplică deja

Dacă, în 2016, ICCJ a venit cu o decizie prin care a lămurit că o firmă nu poate reprezenta în instanță altă firmă, de curând, Curtea a pronunțat o decizie în același sens, dar cu privire la formularea cererilor de executare silită, stabilind că reprezentarea convențională a persoanei juridice nu se poate face prin mandatar persoană juridică, nici prin consilierul juridic al acesteia din urmă, nici prin avocatul său. Decizia ICCJ nr. 19 din 19 martie 2018 a apărut deja în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 510 și este obligatorie.

"În interpretarea şi aplicarea art. 664 alin. (2) din Codul de procedură civilă (referitor la introducerea cererilor de executare silită - n.red.), reprezentarea convenţională a persoanei juridice nu se poate face prin mandatar persoană juridică, nici prin consilierul juridic sau avocatul acesteia din urmă, potrivit art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă (prevede că reprezentarea în fața instanțelor se face numai prin consilier juridic sau avocat - n.red.), astfel cum acesta a fost interpretat prin decizia nr. 9/2016 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (prin care Curtea a decis că firmele nu pot reprezenta alte firme în instanță - n.red.)", scrie în minuta Deciziei ICCJ nr. 19/2018.

În mai puține cuvinte, o altă persoană juridică nu poate formula cererile de executare silită în numele altei persoane juridice. Decizia e foarte importantă pentru domeniul executărilor silite pornite în baza creditelor restante.

De ce? Pentru că băncile sau alte instituții financiare care oferă credite și care recurg apoi la serviciile unor firme pentru a executa silit datornicii nu pot proceda așa, soluția ICCJ fiind limpede în acest sens: cererea de executare silită trebuie făcută de instituția creditoare, prin reprezentantul său convențional - consilier juridic sau avocat, potrivit Codului de procedură civilă, iar nu printr-un mandatar persoană juridică, printr-un consilier juridic al acestuia sau un avocat al acestuia.

"Faptul că în cauză este pusă în discuție reprezentarea creditorului persoană juridică în formularea cererii de încuviințare a executării silite, și nu reprezentarea în fața instanței, ca etapă de judecată, nu înlătură aplicarea art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, date fiind caracterul acesteia de dispoziție generală în materia reprezentării convenționale în fața instanței de judecată (în speță instanța de executare) și dezlegările Înaltei Curți de Casație și Justiție (...) prin Decizia nr. 9/2016 (e vorba de decizia prin care s-a lămurit că firmele nu pot reprezenta alte firme în instanță - n.red.)", spun judecătorii ICCJ în decizia recent publicată.

ICCJ a analizat problema ca urmare a unei sesizări de pronunțare a unei hotărâri pentru dezlegarea unei chestiuni de drept. Din documentul de sesizare aflăm că problema a fost ridicată în cazul unei bănci care a semnat cu o firmă un contract de mandat având ca obiect "reprezentarea intereselor băncii în activitatea de monitorizare a procedurii de punere în executare silită a titlurilor executorii deținute de către bancă ărin intermediul executorilor judecătorești".

Datornicul care a contestat executarea silită a considerat că nici în faza de executare silită nu se poate ca o persoană juridică să fie reprezentată de altă persoană juridică. Cu alte cuvinte, că decizia din 2016, referitoare la imposiblitatea unei persoane juridice de a fi reprezentată în instanță de altă persoană juridică, se aplică și cazurilor de executare silită, executarea silită fiind o fază a procesului civil. La fel au considerat și judecătorii care au cerut lămurirea problemei.