avocatnet.ro 
Timpul de muncă reprezintă "orice perioadă în care salariatul prestează munca, se află la dispoziția angajatorului și îndeplinește sarcinile și atribuțiile sale, conform prevederilor contractului individual de muncă, contractului colectiv de muncă aplicabil și/sau ale legislației în vigoare", potrivit Codului muncii.
În cazul normei întregi, durata normală a timpului de muncă e de opt ore pe zi și de 40 de ore pe săptămână - asta prevede art. 112(1) din Codul muncii.
Codul muncii vine, ceva articole mai jos, dar în același capitol referitor la timpul de muncă, cu reglementarea normei de muncă (art. 129-132):
"Norma de muncă exprimă cantitatea de muncă necesară pentru efectuarea operațiunilor sau lucrărilor de către o persoană cu calificare corespunzătoare, care lucrează cu intensitate normală, în condițiile unor procese tehnologice și de muncă determinate. Norma de muncă cuprinde timpul productiv, timpul pentru întreruperi impuse de desfășurarea procesului tehnologic, timpul pentru pauze legale în cadrul programului de muncă".
În Ordonanța 132, unde regăsim mecanismul Kurzarbeit - acel sprijin sub formă de indemnizație de la Guvern pentru cei care reduc în anumite condiții timpul de muncă - Executivul vorbește de reducerea timpului de muncă, iar nu de reducerea normei de muncă.
Cu toate acestea, ANOFM a clarificat că norma întreagă se modifică în Revisal și devine normă parțială. Mai multe despre înregistrarea Kurzarbeit în Revisal, aici (actualizare 14.10.2020).
"Prin derogare de la prevederile art. 112 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii (...) angajatorii au posibilitatea reducerii timpului de muncă a salariaților cu cel mult 50% din durata prevăzută în contractul individual de muncă, cu informarea și consultarea sindicatului, a reprezentanților salariaților sau a salariaților, după caz, anterior comunicării deciziei salariatului", scrie în primul articol din OUG nr. 132/2020. Totul se face printr-o decizie unilaterală, adusă, desigur, la cunoștința angajatului cu măcar cinci zile înainte.
Specialiștii atrag atenția însă angajatorilor să nu cadă în capcana modificării unor chestiuni pe care nu au dreptul să le modifice unilateral. De pildă, să nu ajungă să modifice salariile unilateral, întrucât Codul muncii nu permite acest lucru, iar nici OUG 132 nu lasă loc pentru o astfel de exceptare. Expertul în legislația muncii, Corneliu Bențe, de exemplu, atrăgea recent atenția asupra faptului că nu trebuie făcute reduceri ale normei de muncă pe temeiul acestei ordonanțe; că nu norma se modifică, ci timpul de lucru, așa cum prevede expres ordonanța, iar un contract cu normă întreagă nu ar trebui să devină, prin aplicarea Kurzarbeit, unul cu normă parțială.
Ceea ce permite OUG 132 este modificarea programului, a timpului de muncă. Printre elementele care nu pot fi modificare unilateral de către angajator se numără și durata normală a muncii, exprimată în ore/zi și ore/săptămână, dar cei care vor să aplice pentru Kurzarbeit o pot face, în acest context.
La acest moment însă, aplicarea mecanismului ridică mai multe semne de întrebare ca orice altă formă de ajutor pe care Guvernul a oferit-o anul acesta pentru companii. În mod obiectiv, este criticabil că până la acest moment nu s-au făcut lămuririle necesare pentru ca firmele să poată aplica în mod corect acest mecanism și să nu se ajungă în situația modificării, în dezavantajul angajaților, a unor aspecte contractuale deosebit de importante, la diminuări salariale nejustificate, la cazuri de contributivitate la pensii extrem de redusă ori deloc. Cu toate că mecanismul este, teoretic, disponibil la acest moment, lămuririle oficiale nu se ivesc.
Bine de știut: Mecanismul Kurzarbeit presupune modificarea salariului în Revisal? Ministerul Muncii spune că da