Scumpirile asteptate de pe urma taxei pe viciu vor pune la incercare inventivitatea marketerilor din industria alcoolului. E adevarat ca problema nu-i noua: de cativa ani
Discutiile despre taxa pe viciu pe alcoolul etilic (denumita „contributie pentru finantarea unor cheltuieli de sanatate") au pornit de obicei de la capatul macroeconomic: creste sau nu inflatia de pe urma ei? Mai ales ca patronatul din industria alcoolului anuntase ca dupa 1 mai, data de la care intra in vigoare taxa, preturile vor creste cu aproape 30%.
La inceputul lui iunie, acelasi patronat avea sa explice ca bauturile s-au scumpit doar cu 0,5%, fiindca nu s-au terminat inca livrarile la vechiul pret. Acum, dupa inca o luna, Institutul de Statistica indica pentru iunie o crestere de pret cu doar 2% la bauturi spirtoase. Ce se intampla de fapt pe piata?
Radu Morariu, vicepresedintele Asociatiei Producatorilor de Bauturi Alcoolice - GARANT, explica pentru BUSINESS Magazin ca producatorii, la fel ca si cei din industria tigarilor, au incercat pe cat posibil sa mentina preturile vechi, ca sa nu piarda clientela. Astfel incat, spune el, anuntata majorare de pana la 30% a preturilor se va reflecta pe rafturile magazinelor abia la o luna sau doua dupa 1 iulie.
Reperul 1 iulie corespunde celei de-a doua majorari din acest an a accizelor pentru alcool etilic: la 1 mai, acciza a ajuns la 665,35 euro/hl de alcool pur, iar la 1 iulie va creste la 750 euro/hl. Concret, dupa Radu Morariu, daca un litru de vodca era inainte de 1 aprilie 12-13 RON, de la 1 mai a fost majorat la 21-22 RON, iar dupa 1 iulie va ajunge la 23-24 RON. Din pretul de 24 RON al unui litru de vodca, 60% din pret reprezinta acciza (conform negocierilor cu UE), iar 25% din pret inseamna taxa de viciu, care se duce in contul Ministerului Sanatatii. Restul de 15% din pretul unui litru de vodca reprezinta cheltuieli de productie si marja de profit a producatorului.
Prin urmare, e limpede ca pentru decizia de scumpire a bauturilor conteaza mai mult acciza decat taxa pe viciu. Numai ca taxa pe viciu, tehnic vorbind, e inclusa in acciza, dupa ce Ministerul Finantelor a fost convins ca acciza trebuie aplicata la pretul final al bauturii, care ia in calcul si taxa pe viciu (in loc sa aplice taxa pe viciu la acciza). Asa se face ca, desi Romania a negociat cu UE o acciza de 550 euro/hl, aceasta a ajuns deja la 750 euro/hl, pentru ca in aceasta taxa a fost inclusa si contributia la fondul de sanatate. Conform legii, persoanele juridice care produc sau importa bauturi alcoolice, altele decat bere, vinuri si bauturi fermentate, contribuie la fondul de sanatate cu suma de 200 euro/hl alcool pur sau 2 euro/l alcool pur.
Punctele de vedere ale producatorilor din industria alcoolului sunt asemanatoare cand este vorba despre modul diferentiat de aplicare a taxei pe viciu, in speta faptul ca producatorii de vin si bere si micii comercianti sunt exceptati de la aplicare. „Taxa pe viciu ne afecteaza, evident in mod negativ, pentru ca va incuraja piata neagra a bauturilor alcoolice, piata care oricum e foarte dezvoltata si ale carei produse, desi nocive, vor fi preferate de unii consumatori pentru preturile mai mici", spune Sorin Baciu, director in cadrul Scandic Distilleries. Scandic comercializeaza vodca Moscoff, Kazaciok si Scandic Vodka, precum si marcile Rieni Tarie de Bihor, Polar, Pinguin, Gilman’s (gin) si Tanita (lichior).
Cei de la Prodvinalco considera, la randul lor, ca se va inregistra o scadere a incasarilor la bugetul de stat. „Aceasta datorita faptului ca tot mai multe firme care lucreaza corect dau faliment, iar numarul celor care lucreaza la negru creste", spune Cristian Hoza, Marketing Research Manager. Firma clujeana Prodvinalco detine marcile R26, Iancu si Bitterul Senator. In privinta strategiei de compensare a taxei pe viciu, reprezentantii firmei au anuntat in urma cu cateva luni ca intentioneaza sa se orienteze spre exporturi.
Totusi, impactul scumpirilor este perceput de producatori si importatori in mod diferit. Daca pentru producatorii de bauturi spirtoase scumpirea produselor inseamna o scadere a vanzarilor, nu pentru toti acest efect inseamna disponibilizari, reducerea profitului sau o scadere a cifrei de afaceri. Si aceasta pentru ca firmele au incercat sa faca fata noilor conditii de pe piata prin reorientarea spre alte categorii de bauturi (vinul si berea nu intra sub incidenta taxei de viciu) sau prin atragerea de categorii noi de consumatori.
Reorientarea e in plina desfasurare in aceasta perioada. „Unii au reusit sa-si scoata licenta de produse intermediare (pe baza de vin) si astfel isi consolideaza vanzarile prin faptul ca si-au schimbat productia", precizeaza Radu Morariu. Mai puternice, companiile importatoare sunt mai putin afectate, deoarece au reusit sa mentina (deocamdata) pretul la acelasi nivel, suportand taxa pe viciu din marja de profit. „In conditiile in care nu vom mari preturile de vanzare, taxa pe viciu va avea un efect negativ asupra profitabilitatii companiei. Practic, taxa pe viciu inseamna aproximativ 3 RON/litru de bautura spirtoasa cu o concentratie alcoolica de 40 grade", a declarat Tudor Furir, country manager al Pernod Ricard, importatorul whisky-urilor Chivas Regal, Royal Salute 100 Pipers, Queen Anne si al romului Havana Club.
Pernod Ricard a preluat anul trecut Allied Domecq, din al carei portofoliu fac parte Ballantine’s, Courvoisier si Beefeater, ceea ce inseamna pe piata romaneasca formarea unui singur mare importator (Pernod Ricard detine 11% din piata spirtoaselor de import, iar Allied Domecq - 55%). Pentru alte firme, taxa pe viciu are efecte mult mai serioase.
Din cei 120 de angajati ai Dumalex SA, producatorul vodcii Stalingrad si al ginului Dumalex, circa 40 vor fi disponibilizati in urmatoarea luna. Aici, taxa de viciu a scumpit produsele, scazand astfel vanzarile, si a redus cifra de afaceri a companiei in prima jumatate a anului cu 10%.
La Dumalex, preturile vor creste pe ansamblu cu 30%, spune Radu Morariu, in calitate de director al companiei. Scandic Distilleries, lider pe segmentul retail al pietei de vodca si lichior - conform AC Nielsen - nu si-a fixat inca strategia, sustinand ca piata este inca bulversata si ca deocamdata cauta solutii ca sa nu ajunga in situatia de a disponibiliza vreunul din cei 300 de angajati. Scandic Distilleries a inregistrat in mai o scadere a vanzarilor de aproximativ 40% la vodca Scandic fata de media pe lunile anterioare.
Compania Marex din Braila, producatorul lichiorurilor Imperial, afirma ca si-a reconsiderat strategia de piata dupa introducerea taxei pe viciu. „Vom scumpi cu circa 35-45%, fiindca nu putem vinde in pierdere, si ne vom reorienta spre piete noi", spune Liliana Preda, director de vanzari. Grupul Alexandrion a refuzat sa comenteze despre eventuale disponibilizari sau modificari de strategie, pe motiv ca managerul este plecat din tara. Inainte de aplicarea taxei pe viciu, Alexandrion anuntase ca pentru 2006 asteapta o cifra de afaceri de 50 mil. euro, cu 38% mai mare fata de 2005, ca efect al cresterii cererii de bauturi spirtoase, „in special pe piata de brandy, care a inregistrat in ultimii ani o majorare in volum de peste 200%", conform unei declaratii facute pentru ZF de managerul Nondas Magoulas.
Alexandrion comercializeaza coniacul Alexandrion, vodca Kreskova si ginul Bellman’s. Impactul taxei pe viciu asupra industriei poate fi inteles mai bine daca se tine cont ca vanzarile de bauturi spirtoase merg in general mai bine decat cele de vin sau bere.
In prima jumatate a anului, cel mai bine s-au vandut, la Carrefour, bauturile din alcool din cereale: vodca, whisky, gin, urmate de brandy sau lichior. „Pana acum am inregistrat o crestere cu 34% a vanzarilor, in volum, pentru aceste produse", spune Andreea Mihai, marketing manager, care crede ca vanzarile de spirtoase vor scadea cu circa 5-10% dupa 1 iulie.
Una peste alta, volumul vanzarilor de bauturi spirtoase este preconizat sa scada cu circa 20-30%, dupa opinia producatorilor din domeniu. Tendinta este asteptata sa se mentina si pe viitor, potrivit estimarilor Euromonitor, companie care a realizat in luna aprilie un studiu de piata privind bauturile alcoolice din Romania si care a luat in calcul preconizata taxa de viciu. Potrivit studiului, tequila si whisky-ul sunt singurele produse ale caror vanzari sunt estimate sa creasca pana in 2010, cu 34%, respectiv 66%. Asadar, taxa pe viciu nu-si atinge scopul decat pentru cumparatorii de spirtoase cu pret mediu: pentru cei care se aprovizioneaza de pe piata neagra sau pentru consumatorii de bauturi scumpe n-o sa se schimbe mare lucru.
Comentarii articol (0)