Recensământul din perspectiva GDPR: Doar o parte dintre drepturile legate de prelucrarea datelor personale pot fi respectate

În legătură cu prelucrarea datelor personale, recensământul implică o serie de provocări, cele mai multe legate de volumul și caracterul datelor, dar și de securizarea lor. Mai exact, Institutul Național de Statistică (INS) trebuie să prelucreze, pe lângă date generale, precum coduri numerice personale, și categorii speciale de date, cum ar fi etnia sau religia, în concordanță cu regulile GDPR.

Totuși, respectarea tuturor regulilor stabilite de GDPR nu este posibilă și-n cazul referendumului, ținând cont de caracterul atipic al prelucrării datelor personale în cadrul acestuia.

Mai exact, așa cum este subliniat și într-o informare a INS, din totalitatea drepturilor conferite de GDPR, în afara de dreptul la informare, persoanele recenzate vor avea restricții la exercitarea altor cinci drepturi.

Este vorba despre neexercitarea dreptului de acces la date, dreptului de rectificare, dreptului de a fi uitat, dreptului la restricționarea prelucrării și dreptului la opoziție.

Să le luăm pe rând:

1. Dreptul persoanei vizate de a fi informată în legătură cu prelucrarea datelor sale cu caracter personal. Informațiile pe care trebuie să le primească o persoană se referă la identitatea și datele de contact ale operatorului, datele de contact ale responsabilului cu protecția datelor, scopul prelucrării și temeiul juridic. Acest drept poate fi exercitat.

2. Dreptul de acces, care prevede că persoana vizată are dreptul de a obține din partea operatorului o confirmare că se prelucrează sau nu date cu caracter personal care o privesc și, în caz afirmativ, acces la datele respective. Pentru că OUG nr. 19/2020 privind organizarea și desfășurarea recensământului populației și locuințelor din România, dar și Legea nr. 190/2018 prevăd derogări de la acest drept, acesta nu poate fi exercitat.

3. Dreptul la rectificare stipulează că persoana vizată are dreptul de a obține de la operator, fără întârzieri nejustificate, rectificarea datelor sale cu caracter personal inexacte. Acesta nu poate fi exercitat, fiindcă în cazul recensământului există derogări.

4. Dreptul la ștergerea datelor (dreptul de a fi uitat). Persoana vizată are dreptul de a obține din partea operatorului ștergerea datelor cu caracter personal care o privesc, fără întârzieri nejustificate, iar operatorul are obligația de a șterge datele cu caracter personal fără întârzieri nejustificate. În cazul recensământului, în mod evident, datele nu pot fi șterse. Acest drept nu poate fi exercitat.

5. Dreptul la restricționarea prelucrării. Persoana vizată are dreptul de a obține din partea operatorului restricționarea prelucrării în anumite cazuri prevăzute expres de GDPR. Acesta nu poate fi exercitat, fiindcă în cazul recensământului există derogări.

6. Dreptul la opoziție. În orice moment, persoana vizată are dreptul de a se opune prelucrării, din motive legate de situația particulară în care se află. Acesta nu poate fi exercitat, fiindcă în cazul recensământului există derogări.

Pe de altă parte, dreptul de a depune o plângere în fața autorității de supraveghere și dreptul de a depune o plângere în fața instanței competente vor putea fi exercitate.

După cum transmite INS, toate informațiile primite sunt confidențiale, scopul prelucrării fiind exclusiv statistic, datele cu caracter personal cu care operează nefiind divulgate sau transmise nimănui.

Prelucrarea datelor cu caracter personal în scop statistic are o caracteristică foarte importantă, și anume că persoanele vizate pot fi identificate doar pe perioada colectării. Imediat după această etapă, datele sunt anonimizate, identificarea ulterioară a acestora fiind imposibilă.

În plus, INS transmite că nu prelucrează datele cu caracter personal în scopul creării de profiluri.