Statul vinde terenuri tinerilor sub 35 de ani

Existã o lege în România ce dã dreptul tinerilor sub 35 de ani, care nu posedã o locuinþã, sã-ºi construiascã o casã pe un teren intravilan al primãriei din oraºul în care locuiesc. Terenul era dat în folosinþã cu titlu gratuit de cãtre autoritãþile locale pe perioada existenþei construcþiei. Recent, aceastã lege (15/2003) a fost modificatã dând acum posibilitatea tinerilor sã-ºi cumpere terenul atribuit de primãrie, la preþul stabilit de un evaluator autorizat. Aceastã modificare reprezintã în fapt o nouã portiþã oferitã consiliilor locale care decid vânzarea terenurilor pentru a împroprietãri preferenþial pe cine are "punctajul" mai mare. În ultimii trei ani, dintre cei care s-au înghesuit la ghiºeele primãriilor pentru a pune mâna pe un astfel de teren, puþini au avut succes. 

Pe de-o parte edilii au invocat lipsa unor loturi disponibile, iar pe de altã parte situaþia juridicã neclarã a terenurilor a fãcut ca legea sã nu poatã fi aplicatã. Numai în Bucureºti, la primãriile de sector au fost depuse aproximativ 6.000 de solicitãri. Norocoºi s-au dovedit a fi doar cei din sectorul 2 al Capitalei, care chiar au primit terenurile pe care ºi-au construit deja case. 

Cu toate cã aceastã modificare s-a produs anul acesta, în luna mai, majoritatea primãriilor habar nu aveau, iar cele informate au tãcut mâlc. Iniþiatorul modificãrii legii, senatorul PSD Aurel Simionescu, susþine cã "s-a dorit normalizarea situaþiei în care tinerii erau practic semiproprietari. Din pãcate, primãriile nu au mediatizat aceastã facilitate, deºi ele ar fi fost primele instituþii care ar fi câºtigat din taxele ºi impozitele pe terenurile respective", ne-a declarat senatorul. 
 
Legea 15/2003, o gogoriþã electoralã
Într-adevãr, funcþionarii primãriilor de sector din Capitalã ºi din oraºele mari (Cluj-Napoca, Iaºi, Sibiu etc) nu erau la curent cu ultimele noutãþi legislative. Dupã ce zeci de mii de tineri din toatã þara au sperat cã vor primi, în sfârºit, un lot de casã, în urmã cu un an au venit legile proprietãþii, au apãrut cererile de retrocedare, iar primãriile au fost nevoite sã sisteze "împroprietãrirea" tinerilor. În Sibiu, de pildã, existã peste 400 de cereri care sunt deja aprobate printr-o hotãrâre a Consiliului Local în urma unei trageri la sorþi. La Cluj-Napoca, purtãtorul de cuvânt al primãriei, Raimonda Boian, ne-a declarat cã toate atribuirile de terenuri s-au fãcut înainte de alegeri în 2004, ºi numai pe hârtie. "Practic, nici nu se specifica adresa lotului respectiv, ci se spunea cã terenul este situat în Cluj-Napoca. Nu a fost decât un demers cu iz electoral", spune reprezentantul primãriei. Primarul general, Adriean Videanu, nu ne-a furnizat nicio informaþie concretã, pasând responsabilitatea primãriilor de sector, care au dat mingea înapoi în curtea municipalitãþii. Andrei Chiliman, edilul sectorului 1, spune cã la ora actualã nu existã niciun metru pãtrat de teren disponibil. "Noi chiar avem nevoie de 500 de hectare de teren, aceasta fiind suprafaþa revendicatã de foºtii proprietari care au deþinut pãmânt în sectorul 1. De vinã pentru aceastã situaþie sunt comisiile de aplicare a Legii fondului funciar din Otopeni ºi Mogoºoaia, care au fãcut multe împroprietãriri ilegale, luând din terenurile sectorului 1", ne-a declarat edilul. Nici în celelalte primãrii de sector situaþia nu este mai roz. Cereri sunt, terenuri, încã nu.