UPDATE: Proiectul care ar fi modificat major Legea executorilor, declarat neconstituțional. Care sunt motivele

• CCR a reținut mai multe motive de neconstituționalitate, inclusiv încălcarea principiului bicameralismului și probleme legate de arhiva executorilor, care este proprietatea statului, eliminarea recursului în materie disciplinară și condiția cetățeniei.
• Legea executorilor judecătorești nu a mai fost modificată semnificativ din 2014. Proiectul viza modificarea substanțială a profesiei de executor judecătoresc, vizând aspecte ce țin de accesul în profesie, formele de exercitare, incompatibilități și răspundere profesională, digitalizarea profesiei și limitele onorariilor.

Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti a trecut pe 20 februarie 2024 de votul final la deputați, alături de raportul cu amendamente discutate în comisie la Cameră. Legea executorilor judecătorești nu a mai fost modificată semnificativ în ultimii ani. A primit în 2022 o mică completare referitoare la neaplicarea prevederilor Legii insolvenței în cazul profesiei de executor, dar din 2014 nu a mai fost completată. În 2018, tot Ministerul Justiției pusese în dezbatere un proiect cu o nouă lege a executorilor, dar care nu a mai parcurs niciun pas în procesul de legiferare. Pe 14 martie 2024, președintele statului anunța că trimite proiectul la CCR cu o sesizare de neconstituționalitate.

La peste un an distanță, pe 9 mai 2025, a venit și decizia CCR: proiectul de lege este neconstituțional în ansambul său, ceea ce înseamnă că trebuie să se întoarcă în Parlament și să fie remediat în consecință. „Ce critici a reținut Curtea din cele expuse de președintele statului, pe scurt:

• neconcordanța titlului cu conținutul legii;
• încălcarea principiul legalității sub aspectul principiului unicităţii de reglementare și principiul bicameralismului  în ceea ce privește administrarea arhivei notarilor publici fără a avea nicio legătură cu statutul executorilor judecătorești;
• modul în care e reglementată o excepție de la schimbarea sediului executorului judecătoresc;
• încredințarea arhivei executorilor judecătorești unor operatori economici autorizaţi conform Legii Arhivelor în condițiile în care arhiva executorilor judecătorești este proprietatea statului;
• neconstituționalitatea condiției privind cetățenia pentru accesul la funcție;
• proiectul, în mod greșit, elimină calea de atac a recursului împotriva hotărârii pronunțate în primă instanță în materie disciplinară.

Toate aceste modificări aduse legii criticate în Camera Deputaților duc la o deosebire majoră, substanţială, de conţinut juridic al acesteia, ceea ce determină o configuraţie semnificativ diferită între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului, cu consecinţa încălcării de către legea, în ansamblul său, a principiului bicameralismului, respectiv a art.61 alin.(2) şi art.75 din Constituţie”.

Iată, pe scurt, care sunt prevederile proiectului declarat neconstituțional:

UNEJ și formele de exercitare a profesiei

• apar noi atribuții în sarcina organelor de conducere ale Uniunii;
• apar numeroase prevederi care întăresc unicitatea UNEJ și rolului acestuia și oferă protecție sporită profesiei contra exercitării acesteia „pe lângă lege”;
• se clarifică și se detaliază formele de exercitare a profesiei de executor judecătoresc, fiind uniformizate denumirile tuturor formelor de exercitare a profesiei, astfel: 
  • în cazul biroului individual - sintagma „biroul executorului judecătoresc" urmată fie de numele executorului judecătoresc titular, fie de denumirea aleasă a biroului, în cazul în care executorul judecătoresc şi-a ales o denumire;
  • în cazul societăţii profesionale - sintagma „societate profesională de executori judecătorești" urmată fie de numele executorilor judecătorești asociaţi, fie de denumirea aleasă a societăţii profesionale, în cazul în care executorii judecătorești asociaţi şi-au ales o denumire;
  • e reglementat contractul de societate între executorii judecătorești asociați;
  • reglementarea schimbării sediului prin asociere și dintr-o circumscripție în alta;
• mici modificări și la lista de incompatibilități pentru a explicita situațiile de excepție, în special;
• lista de obligații ale executorilor devine mult mai lungă decât ce prevede acum legea; apare obligaţia întocmirii şi transmiterii lunare a evidenţelor statistice ale actelor şi procedurilor îndeplinite, în condițiile stabilite prin hotărâre a Consiliului Uniunii, atât Uniunii, cât şi Camerei în care îşi desfăşoară activitatea;
• răspunderea civilă a executorului este și ea detaliată; sub sancțiunea suspendării din exercițiul funcției, executorii judecătoreşti au obligaţia să încheie contractul de asigurare înainte de începerea activităţii, cu orice societate de asigurări autorizată în condițiile legii; suma minimă asigurată, cel puțin 150.000 de euro;
• la fel ca într-un proiect mai vechi, din 2018, se propune extinderea răspunderii disciplinare a executorilor; amenzile disciplinare vor crește semnificativ - între 2.500 - 50.000 de lei e intervalul nou propus, comparativ cu 500 - 3.000 de lei, cum e acum;
• apare ideea că actele executorilor sunt supuse, în condițiile legii, controlului instanțelor judecătorești competente, prevedere care acum nu e stipulată în lege; de asemenea, activitatea executorilor va fi supusă controlului profesional;
• e regelementată conferirea de dată certă înscrisului sub semnătură privată se realizează la cerere, în condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă, prin încheierea întocmită în acest scop de către execurorul judecătoresc;
• este redesenată reglementarea onorariilor minimale și maximale; ele vor fi stabilite tot prin ordin al ministrului justiției, la propunerea Consiliului, dar se va ține seama și de alte reguli acum nestipulate de lege, precum un set de criterii prestabilit, regula indexării în funcție de rata pozitivă a inflației ș.a.; în cazul celor cu venituri sub nivelul salariului minim, onorariul datorat va fi stabilit la jumătate din nivelul onorariului minimal; ordinul ministrului va cuprinde și avansul din onorariu ce va trebui plătit - cel puțin 10% din valoarea onorariului minimal;
• utilizarea semnăturii electronice calificate a executorului judecătoresc; inițial senatorii votaseră că semnătura electronică calificată a executorului înlocuiește semnătura olografă și ștampila acestuia, dar la deputați s-a renunțat la această idee; amendamentul a fost propus chiar de UNEJ, considerând măsura extrem de importantă în contextul digitalizării profesiei; în aceeași notă, între atribuțiile executorilor va intra și îndeplinirea tuturor procedurilor digitale date prin lege în competența sa;
• obligația de a ține registre în format hârtie sau electronic conform regulamentului de aplicare a Legii 188;
• similar cu prevederile aplicabile notarilor, deputații au decis introducerea unor prevederi în Legea executorilor în materia schimbării sediului biroului executorului judecătoresc din circumscripția unei judecătorii în circumscripția altei judecătorii: schimbarea se poate realiza prin încetarea calității executorului judecătoresc titular și preluarea postului acestuia, la cerere, de executorul judecătoresc asociat.

Examenele de acces în profesie, stagiatura și alte concursuri

• deși inițial se propusese ca numirea în funcție să fie deschisă și cetățenilor UE sau SEE, trei deputați AUR au decis că doar cetățenii români trebuie să aibă dreptul de deveni executori judecătorești; formularea votată la Senat era similară cu cea din Legea notarilor, dar cei trei deputați au argumentat că nu ar exista nicio prevedere care să oblige statul român să permită și cetățenilor altor state accesul în această profesie;
  
  
• cei care vin din alte profesii juridice vor putea să devină executori dacă au cel puțin șase ani de vechime în funcții de specialitate juridică și dacă vor lua examenul de intrare în profesie; apare și obligativitatea candidaților declarați admiși de a urma cursuri privind pregătirea practică referitoare la organizarea, desfășurarea și exercitarea profesiei, organizate de Institutului Național de Pregătire și Perfecționare a Executorilor Judecătorești, nou organism ce va fi reglementat de viitoarea lege;
  
  
• la fel cum s-a propus în 2018, prin celălalt proiect al ministerului, se elimină posibilitatea numirii fără examen sau concurs în funcţia de executor judecătoresc a persoanelor care au exercitat timp de 5 ani funcția de judecător, procuror sau avocat și au promovat examenul de definitivat în profesia din care provin;
  
  
• toate examenele și concursurile în domeniu, respectiv examenul de definitivat, concursul de admitere în funcţia de executor judecătoresc pentru persoanele care au cel puţin șase ani vechime într-o funcţie de specialitate juridică, concursul de schimbare a sediului, precum şi examenul sau, după caz, concursul de dobândire a calităţii de executor judecătoresc stagiar se vor organiza la nivel naţional prin intermediul Institutului Național de Pregătire și Perfecționare a Executorilor Judecătorești;
  
  
• deși inițial se propusese și se votase la Senat ca exercitarea funcției să fie posibilă până la 75 de ani, iar dincolo de această vârstă doar cu certificat medical anual care să ateste aptitudinea, la deputați s-a optat pentru o altă variantă: după 65 de ani, până la 70, executorii mai pot sta în funcție doar dacă prezintă anual un aviz medical privind aptitudinea în muncă; 70 de ani reprezintă, practic, pragul până la care un executor mai poate ocupa funcția aceasta;
  
  
• se modifică substanțial dispozițiile actuale referitoare la stagiul de pregătire teoretică şi practică al executorilor judecătorești stagiari: se va face un stagiu de doi ani, fără posibilitatea reducerii acestuia, din care un an e de pregătire teoretică urmând cursurile din Institutul Național de Pregătire și Perfecționare, iar celălalt an - pregătire practică sub îndrumarea unui coordonator; examenul de definitivat se va da, de asemenea, tot prin Institut.

Atenție! Prevederile proiectului de lege NU se pot aplica momentan. Acesta trebuie să se întoarcă în Parlament, unde senatorii și deputații vor trebui să țină cont de sublinierile făcute de CCR. Proiectul va fi modificat corespunzător și supus din nou votului, însă nu este exclus, așa cum s-a întâmplat în alte cazuri similare, să-și înceteze parcursul ulterior deciziei CCR, prin respingerea sa definitivă.