UPDATE: Proiectul care ar fi modificat substanțial Legea executorilor, respins definitiv în Parlament, după ce a fost declarat neconstituțional în primăvară

• CCR a constatat mai multe vicii de constituționalitate, inclusiv încălcarea principiului bicameralismului și probleme legate de arhiva executorilor, care au dus la invalidarea întregului proiect.
• Proiectul propunea modificări substanțiale privind UNEJ, formele de exercitare a profesiei, obligațiile executorilor și răspunderea disciplinară, inclusiv amenzi mărite semnificativ.
• Legea executorilor judecătorești nu a mai fost modificată semnificativ din 2014, iar acest proiect era marcat ca "prioritate legislativă" de Guvern, în 2023.

Legea executorilor judecătorești nu a mai fost modificată semnificativ în ultimii ani. A primit în 2022 o mică completare referitoare la neaplicarea prevederilor Legii insolvenței în cazul profesiei de executor, dar din 2014 nu a mai fost completată în nicio altă privință. În 2018, Ministerul Justiției a pus în dezbatere un proiect pentru o nouă lege a executorilor, dar acesta nu a mai avansat.

În 2023, Guvernul împingea în Parlament un proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, marcat ca „prioritate legislativă”. Cu toate acestea, a trecut tacit de Senat, care nu l-a considerat, de fapt, o prioritate, iar, ajungând la deputați, proiectul a trecut de votul final, alături de numeroase amendamente, pe 20 februarie 2024. Pe 14 martie 2024, președintele statului, Klaus Iohannis, anunța că trimite proiectul la CCR cu o sesizare de neconstituționalitate.

La peste un an distanță, pe 9 mai 2025, a venit și decizia CCR: proiectul de lege este neconstituțional în ansambul său, ceea ce înseamnă că trebuie să se întoarcă în Parlament și să fie remediat în consecință. „Ce critici a reținut Curtea din cele expuse de președintele statului, pe scurt:

• neconcordanța titlului cu conținutul legii;
• încălcarea principiul legalității sub aspectul principiului unicităţii de reglementare și principiul bicameralismului  în ceea ce privește administrarea arhivei notarilor publici fără a avea nicio legătură cu statutul executorilor judecătorești;
• modul în care e reglementată o excepție de la schimbarea sediului executorului judecătoresc;
• încredințarea arhivei executorilor judecătorești unor operatori economici autorizaţi conform Legii Arhivelor în condițiile în care arhiva executorilor judecătorești este proprietatea statului;
• neconstituționalitatea condiției privind cetățenia pentru accesul la funcție;
• proiectul, în mod greșit, elimină calea de atac a recursului împotriva hotărârii pronunțate în primă instanță în materie disciplinară.

Toate aceste modificări aduse legii criticate în Camera Deputaților duc la o deosebire majoră, substanţială, de conţinut juridic al acesteia, ceea ce determină o configuraţie semnificativ diferită între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului, cu consecinţa încălcării de către legea, în ansamblul său, a principiului bicameralismului, respectiv a art.61 alin.(2) şi art.75 din Constituţie”.

Revenit în Parlament, proiectul de lege a fost respins atât de Senat, cât și de Camera Deputaților (votul final, dat astăzi). Ca atare, parcursul său legislativ se încheie aici.

Iată, pe scurt, care sunt prevederile proiectului care au fost adoptate în 2024:

UNEJ și formele de exercitare a profesiei

• apăreau noi atribuții în sarcina organelor de conducere ale Uniunii;
• apăreau numeroase prevederi care întăresc unicitatea UNEJ și rolului acestuia și oferă protecție sporită profesiei contra exercitării acesteia „pe lângă lege”;
• se clarificau și se detaliau formele de exercitare a profesiei de executor judecătoresc, fiind uniformizate denumirile tuturor formelor de exercitare a profesiei, astfel: 
  • în cazul biroului individual - sintagma „biroul executorului judecătoresc" urmată fie de numele executorului judecătoresc titular, fie de denumirea aleasă a biroului, în cazul în care executorul judecătoresc şi-a ales o denumire;
  • în cazul societăţii profesionale - sintagma „societate profesională de executori judecătorești" urmată fie de numele executorilor judecătorești asociaţi, fie de denumirea aleasă a societăţii profesionale, în cazul în care executorii judecătorești asociaţi şi-au ales o denumire;
  • e reglementat contractul de societate între executorii judecătorești asociați;
  • reglementarea schimbării sediului prin asociere și dintr-o circumscripție în alta;
• mici modificări și la lista de incompatibilități pentru a explicita situațiile de excepție, în special;
• lista de obligații ale executorilor ar fi devenit mult mai lungă decât ce prevede acum legea; apărea obligaţia întocmirii şi transmiterii lunare a evidenţelor statistice ale actelor şi procedurilor îndeplinite, în condițiile stabilite prin hotărâre a Consiliului Uniunii, atât Uniunii, cât şi Camerei în care îşi desfăşoară activitatea;
• răspunderea civilă a executorului era și ea detaliată;
• la fel ca într-un proiect mai vechi, din 2018, se propunea extinderea răspunderii disciplinare a executorilor; amenzile disciplinare ar fi crescut semnificativ - între 2.500 - 50.000 de lei fiind intervalul propus, comparativ cu 500 - 3.000 de lei, cum e acum;
• apare ideea că actele executorilor sunt supuse, în condițiile legii, controlului instanțelor judecătorești competente, prevedere care acum nu e stipulată în lege; de asemenea, activitatea executorilor va fi supusă controlului profesional;
• era reglementată conferirea de dată certă înscrisului sub semnătură privată la cerere, în condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă, prin încheierea întocmită în acest scop de către execurorul judecătoresc;
• era redesenată reglementarea onorariilor minimale și maximale; ele urmau a fi stabilite tot prin ordin al ministrului justiției, la propunerea Consiliului, dar ținându-se seama și de alte reguli acum nestipulate de lege, precum un set de criterii prestabilit, regula indexării în funcție de rata pozitivă a inflației ș.a.; în cazul celor cu venituri sub nivelul salariului minim, onorariul datorat urma a fi stabilit la jumătate din nivelul onorariului minimal; 
• utilizarea semnăturii electronice calificate a executorului judecătoresc; inițial senatorii votaseră că semnătura electronică calificată a executorului înlocuiește semnătura olografă și ștampila acestuia, dar la deputați s-a renunțat la această idee; amendamentul a fost propus chiar de UNEJ, considerând măsura extrem de importantă în contextul digitalizării profesiei; 
• obligația de a ține registre în format hârtie sau electronic conform regulamentului de aplicare a Legii 188;
• similar cu prevederile aplicabile notarilor, deputații au decis introducerea unor prevederi în Legea executorilor în materia schimbării sediului biroului executorului judecătoresc din circumscripția unei judecătorii în circumscripția altei judecătorii: schimbarea se poate realiza prin încetarea calității executorului judecătoresc titular și preluarea postului acestuia, la cerere, de executorul judecătoresc asociat.

Examenele de acces în profesie, stagiatura și alte concursuri

• deși inițial se propusese ca numirea în funcție să fie deschisă și cetățenilor UE sau SEE, trei deputați AUR au decis că doar cetățenii români trebuie să aibă dreptul de deveni executori judecătorești; formularea votată la Senat era similară cu cea din Legea notarilor, dar cei trei deputați au argumentat că nu ar exista nicio prevedere care să oblige statul român să permită și cetățenilor altor state accesul în această profesie;
  
  
• cei care vin din alte profesii juridice să poată să devină executori dacă au cel puțin șase ani de vechime în funcții de specialitate juridică și dacă iau lua examenul de intrare în profesie;
  
  
• la fel cum s-a propus în 2018, prin celălalt proiect al ministerului de resort, care nu a mai avansat, se elimina posibilitatea numirii fără examen sau concurs în funcţia de executor judecătoresc a persoanelor care au exercitat timp de 5 ani funcția de judecător, procuror sau avocat și au promovat examenul de definitivat în profesia din care provin;
  
  
• toate examenele și concursurile în domeniu, respectiv examenul de definitivat, concursul de admitere în funcţia de executor judecătoresc pentru persoanele care au cel puţin șase ani vechime într-o funcţie de specialitate juridică, concursul de schimbare a sediului, precum şi examenul sau, după caz, concursul de dobândire a calităţii de executor judecătoresc stagiar trebuia organizate doar la nivel naţional prin intermediul Institutului Național de Pregătire și Perfecționare a Executorilor Judecătorești;
  
  
• deși inițial se propusese și se votase la Senat ca exercitarea funcției să fie posibilă până la 75 de ani, iar dincolo de această vârstă doar cu certificat medical anual care să ateste aptitudinea, la deputați s-a optat pentru o altă variantă: după 65 de ani, până la 70, executorii să mai poată sta în funcție doar dacă prezintă anual un aviz medical privind aptitudinea în muncă; 
  
  
• se modifică substanțial dispozițiile actuale referitoare la stagiul de pregătire teoretică şi practică al executorilor judecătorești stagiari: se va face un stagiu de doi ani, fără posibilitatea reducerii acestuia, din care un an e de pregătire teoretică urmând cursurile din Institutul Național de Pregătire și Perfecționare, iar celălalt an - pregătire practică sub îndrumarea unui coordonator; examenul de definitivat se va da, de asemenea, tot prin Institut.

Atenție! Prevederile proiectului de lege NU se vor mai aplica. Acesta și-a încetat definitiv parcursul legislativ pe 19 noiembrie 2025, odată cu respingerea sa în Camera Deputaților.