„Personalitatea economică” a județelor din România – cine și cum își crează partea sa de PIB

Tendința descendentă a industriei este vizibilă la nivel național, ponderea în scădere a industriei în VAB județean fiind compensată, preponderent, de comerț sau, în regiunile mai sărace, de stat prin activitatea ”bugetară”, reiese din calculele CursdeGuvernare pe baza datelor transmise de Institutul Național de Statistică (INS).

Analiza de față folosește datele definitive privind crearea PIB din 2019, însă un lucru e cert: nimic nu s-a schimbat, în utimii 3 ani, în ceea ce privește identitatea economică a județelor României: adică cine, din ce produce partea sa de PIB.

În 12 județe din România, ponderea comerțului în economia locală era, la nivelul anului 2019 (pentru care există cele mai recente date), mai mare decât cea a industriei. Este vorba despre Ilfov, Caraș-Severin, Neamț, Hunedoara, Bacău, Suceava, Botoșani, Mehedinți, București, Iași, Ialomița și Giurgiu.

În șapte județe din România, ponderea ”statului” în economie era în 2019 mai mare decât cea a industriei. În cinci dintre acestea, respectiv în Giurgiu, Vaslui, Iași, Mehedinți și Botoșani, administrația publică, învățământul și sănătatea generau cea mai mare valoare adăugată brută dintre toate ramurile prezente la nivel județean.

Valoarea Adăugată Brută (VAB) este o componentă importantă a PIB-ului și se măsoară ca diferență dintre valoarea bunurilor și serviciilor produse și consumul intermediar, reprezentând deci valoarea nou creată în procesul de producție. PIB-ul se calculează ca suma dintre VAB și impozitele nete pe produs, unde acestea din urmă reprezintă diferența dintre impozitele și taxele colectate și subvențiile acordate de stat. În medie, VAB reprezintă între 80 și 90% din PIB.

Industria, în cădere liberă ca aport la PIB

Industria este ramura care a pierdut cele mai multe procente la nivelul valorii adăugate brute produse la nivel județean.

În doar 5 ani, de pildă, respectiv în perioada 2015-2019, ponderea industriei în economia județului Prahova, ales ca exempplu pentru că este campionul industrial al României din această perspectivă, a scăzut cu peste opt puncte procentuale, la sub 40% din VAB.

Citește integral articolul pe www.cursdeguvernare.ro.