Analiză: Creșterea salariului minim și a celui diferențiat de la 1 ianuarie: cum va fi pusă în aplicare măsura și ce modificări legislative mai sunt necesare

Că salariul minim ar putea ajunge în ianuarie la valoarea de 3.000 de lei auzisem de câteva luni deja, iar de curând a apărut și intenția „negru pe alb” - proiectul de HG care stabilește, în mod tradițional, noua valoare a salariului minim pe anul următor. Nimic despre creșterea salariului minim din construcții însă, deși ne așteptam la o ușoară creștere și a acestuia, din moment ce el înregistrează deja această valoare.

Aseară, în urma dialogului cu partenerii sociali, Executivul ne-a confirmat încă o dată că salariul minim va ajunge la 3.000 de lei, dar ne-a mai spus și că se va produce o creștere cu o treime a salariului minim în construcții - nimic despre cel din sectorul agro-alimentar însă, dar poate e doar o scăpare de comunicare:

„Guvernul și partenerii sociali au căzut de acord în privința majorării salariului minim brut garantat în plată la 3.000 de lei - din care 200 lei scutiți de impozit și contribuții de asigurări. Totodată, s-a stabilit ca salariul minim pentru sectorul construcțiilor sa crească la 4.000 de lei tot de la 1 ianuarie 2023.” 

De la 2.550 la 3.000 de lei

Pentru acest an, valoarea salariului minim brut pe ţară a fost stabilită, prin HG 1.071/2021, la valoarea de 2.550 de lei. Pentru cei care se pregătesc să spună că 2.750 de lei e, de fapt, salariul minim acum, HG-ul antemenționat îi contrazice. Diferența aceea de 200 de lei este suma pe care unii angajatori au dat-o, în iunie, actualilor angajați, sau în lunile care au urmat, noilor angajați, dar pe care nu erau obligați să o dea. Unicul avantaj era că cei 200 de lei nu suportau impozit și contribuții. Iar acum, din ianuarie, efortul financiar nu va mai fi la fel de mare pentru cei care au avut de unde să acorde acești 200 de lei și i-au acordat.

Vorbim, practic, de o creștere cu 450 de lei a salariului minim, una destul de generoasă dacă ne uităm la creșterile înregistrate în ultimii ani. 

Din ianuarie însă, fie că au dat sau nu acei 200 de lei netaxabili, toți angajatorii vor trebui să ajungă la salariul minim de 3.000 de lei - adică aceasta e suma care trebuie să figureze în contractele de muncă ale angajaților cu normă întreagă sau una proporțional mai mică dacă lucrează cu o normă mai mică. 

Cei 200 de lei netaxabili

Guvernul ne spune că din aceștia 3.000 de lei, 200 de lei vor fi netaxabili. Din comunicatul de joi seara nu reiese că cine vrea să acorde acești bani - 200 de lei - îi poate acorda și ce nu vrea, nu-i acordă. Din ianuarie, salariul minim e obligatoriu 3.000 de lei pentru contractele de muncă cu normă întreagă.

Cei 200 de lei cărora nu li se aplică impozit și contribuții sociale (dar cărora li se va aplica acea contribuție plătită de angajator!) vor însemna, de fapt, mai mulți bani la netul primiți de acești angajați decât dacă toți cei 3.000 de lei ar fi fost taxați integral.

Nu știm însă dacă va exista vreo bucățică din salariul minim din construcții - anunțat va fiind 4.000 de lei - care să suporte un regim similar, de netaxare - rămâne de văzut.

Regimul actual al celor 200 de lei netaxabili

OUG nr. 67/2022 a permis angajatorilor să le acorde celor cu salariul minim și cu contracte active la 1 iunie câte 200 de lei în plus, liberi de impozit și contribuții sociale. Iar celor care angajau în perioada iunie - decembrie, să acorde din start 2.750 de lei, tot ca formulă de salariu minim plus 200 de lei netaxabili. Dar în toate cazurile era vorba de o opțiune - cine a vrut să acorde, cine a avut bani, a făcut-o, cine nu, nu. Beneficiul acesta al netaxării expiră însă la final de an. 

Practic, din ce înțelegem de la Guvern, din ianuarie, cei 200 de lei din valoarea de 3.000 de lei vor fi netaxabili pentru toată lumea - adică nici vorbă de un mecanism similar celui aplicat în aceste ultime luni. 

O cheltuială mult mai mare, din ianuarie, pentru unii angajatori

Doar că angajatorii care nu au vrut sau nu și-au permis să acorde nici în vara asta cei 200 de lei netaxabili, vor avea de suportat din ianuarie o cheltuială semnificativ mai mare comparativ cu luna decembrie a acestui an pentru angajații plătiți cu minimul pe economie.

Pentru cei care au acordat deja acei 200 de lei netaxabili, trecerea la salariul minim de 3.000 de lei, din ianuarie, nu va fi însă la fel de însemnată ca valoare comparativ cu luna decembrie și, apoi, în subsidiar, comparând cu angajatorii mai sus menționați.

Cea mai mare creștere o vor avea de suportat însă angajatorii din sectorul construcțiilor, unde salariul minim va crește cu 1.000 de lei. Și, poate, cei din sectorul agro-alimentar, unde avem același salariu minim de 3.000 de lei la acest moment. Dar despre aplicarea lui în sectorul agro-alimentar nu avem încă niciun indiciu, el nefiind menționat joi de Guvern. 

Va fi nevoie și de o ordonanță

Dacă valoarea salariului minim general aplicabilă e stabilită anual prin hotărâre de Guvern, ne reamintim că în cazul salariilor diferențiate din construcții și industria agro-alimentară prevederile sunt stabilite prin alte acte normative. 

Astfel, OUG nr. 43/2019 stabilește că: „În perioada 1 ianuarie 2020 - 31 decembrie 2028, pentru domeniul construcțiilor, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată va fi de minimum 3.000 lei lunar, fără a include indemnizațiile, sporurile și alte adaosuri, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună”. Așadar, aceasta este ordonanța ce va trebui modificată, printr-o altă ordonanță pentru a avea o creștere a salariului minim în construcții.

Iar Legea nr. 135/2022 e cea care a făcut anul acesta introducerea unui salariu minim brut diferențiat de 3.000 de lei și pentru cei care lucrează în domeniile agriculturii și industriei alimentare.

Prin urmare, aceste acte normative vor trebui modificate prin ordonanță dacă se dorește creșterea valorii salariului minim în aceste domenii.

Apoi, în ceea ce privește scutirea de impozit și contribuții pentru cei 200 de lei va fi nevoie, de asemenea, de o ordonanță pentru a stabili tratamentul fiscal preferențial.