Viciul netaxat de Fisc

Ar putea fi un business infloritor, dar, din pacate, asa cum arata legea lui Murphy, tot ce e bun in viata e ilegal, imoral sau ingrasa. Si totusi, drogurile sunt deja o afacere si in Romania.
Multa lume se asteapta la o explozie a preturilor peste patru luni, cand ne vom integra in Uniunea Europeana. Asa au patit ungurii, cehii, polonezii. Sincer, nu stim de ce ne-am teme. Cu majoritatea produselor suntem deja aliniati. Nimic din ce intra in traiul de zi cu zi al romanilor - de la alimente la imbracaminte ori la detergenti - nu e mai ieftin ca-n Occident, ba medicamentele, electrocasnicele si automobilele sunt chiar mai scumpe. Totusi, a ramas ceva ce costa mai putin ca in UE: heroina, hasisul, marijuana.
Iata nu doar niste marfuri mai ieftine, ci si o oportunitate de afaceri! Daca pentru gramul de heroina se platesc la noi 30 de euro, iar in Anglia 100, poate fi o cale de a ne revigora turismul dupa pierderile suferite in aceasta vara in favoarea bulgarilor. Iar in timp ce noi ne ducem sa lucram in Marea Britanie, ei vor veni aici sa achizitioneze imobile, stupefiante si sa se bucure de compania sexului frumos. E chiar diviziunea muncii!

Chimie pentru toti
Dar deja am folosit denumiri prea complicate pentru cititorul care nu consuma stupefiante, ci se margineste la alcool si tigari. Ca sa nu fie privit de sus prin barurile unde il ameteste mirosul greu de opiu, il vom familiariza cu notiunile. De pilda, heroina intra, alaturi de morfina, in marea familie a opiaceelor. Afganii sunt cei care cultiva macul pe 104.000 de hectare - 70% din suprafata totala la nivel mondial. Dupa care, indiferenti la pustile soldatilor americani, culeg capsulele plantelor, le lasa la maturat, obtin un latex pe care-l usuca pana cand ajunge o substanta elastica precum cauciucul: opiul. Acesta poate fi mestecat, injectat sau fumat, dar mai rentabil e daca din el se extrage principala substanta activa: morfina. Care si ea poate fi utilizata ca atare, dar de ce sa nu se scoata un pret mai bun? Atunci morfinei i se adauga mai multi precursori, in mai multe etape, pana cand chimistul ajunge la concluzia ca heroina produsa e buna.
N-are sens sa intram insa in toate detaliile producerii drogurilor, caci nu suntem site specializat. Dar de raposatul Pablo Escobar si cartelul de la Medellin ati auzit? Columbienii sunt cei mai mari producatori de cocaina din lume. Ei cultiva arbustii de coca pe 86.000 de hectare - 54% din suprafata totala. Iar cocaina e nimic fata de crack - o cocaina diluata cu praf de copt si apa careia fierberea ar trebui, teoretic, sa-i slabeasca puterea. Numai ca, paradoxal, i-o amplifica, facand din acesta cel mai devastator drog al momentului.
Din aproape in aproape, am ajuns de la drogurile grele la canabis, in traducere canepa indiana. Pe langa cocaina si opiacee, canabisul e la fel de usor precum e berea fata de whisky. Hasisul se produce din rasina secretata de frunzele de canepa. Marijuana e un amestec de frunze, tulpini si flori tocate marunt. Iar Marocul e principala sursa de rasina de canabis.
Si asa trecem de la droguri naturale la stimulentii de tip amfetaminic: amfetamina, metamfetamina, ecstasy. Iar daca la opiu e lider Asia, la cocaina - America de Sud, la canabis -Africa, putem zice, cu mandrie, ca extazul (ecstasy) e european. Jumatate din cantitatea de ecstasy e sintetizata in laboratoare olandeze, belgiene si germane, dar in clasamentul celor mai importanti 10 fabricanti gasim si Bulgaria, Estonia, Polonia ori Lituania. Iata cum de la mandrie incepe sa ne roada invidia. Fostii nostri egali din CAER au ajuns sa fabrice droguri sintetice inaintea noastra.

Fiecare cu otrava lui
Asadar cele 6.200 de tone de iarba de canabis si 1.500 de tone de rasina, cele 600 de tone de cocaina, 60 de heroina, 40 de morfina, 11 de metamfetamina, 8 de ecstasy si cele 6 de amfetamina sunt destinate celor peste 200 de milioane de consumatori de pe toate meridianele Globului (5% din populatia cu varste intre 15 si 64 de ani). Canabisul, dupa cum am explicat, e popular precum bautura ce ramane cel mai putin in organism si de aceea e consumat de 162 milioane de persoane. Urmeaza 35 de milioane de stimulati cu amfetamine, din care 10 milioane folosesc ecstasy. Din cei 16 milioane de opiomani, 11 isi injecteaza heroina. In sfarsit, despre 13 milioane de oameni ai zice ca sufera de sinuzita, dar ei trag pe nas cocaina. Din 5% - procentul populatiei adulte care consuma narcotice -, jumatate (2,7%) utilizeaza regulat droguri, iar 25 de milioane (0,6%) sunt dependenti pana in maduva oaselor. Sunt in stare sa omoare pentru prafuri.
Pe continente, dupa tipul de stupefiant folosit, asiaticii prefera opiul pentru care s-au razboit (8,5 milioane din cei 16 milioane de consumatori ai lumii), iar din 11,3 milioane de consumatori de heroina, 5,4 traiesc in Asia, 3,3 milioane in Europa si doar 1,5 in America de Nord.
Cocaina este o pasiune americana, fiindca din 13,4 milioane de consumatori, 6,5 sunt nord-americani, 3,5 milioane europeni si 2 milioane sud-americani. Canabisul e tot un viciu asiatic (Asia - 32%, Africa - 24%, America de Nord si Latina - 23%, Europa - 19%). Dar se plaseaza si Europa la ceva pe primul loc - la ecstasy: 3,2 milioane de consumatori din totalul de 10 (3 milioane in Asia, 2,2 in America de Nord).
Clasamentul pe continente se poate dovedi inselator insa. Statele Unite ar trebui sa conduca autoritar la prevalenta consumului de cocaina (2,8% din populatia cu varste intre 15 si 64 de ani). Atunci de ce apare Spania (2,7%) in imediata apropiere? Este o enigma pe care doar America de Sud - fosta colonie iberica - o poate dezlega.
Pe primele pozitii in topul opiaceelor sunt iranienii (2,8%), kirghizii (2,3%) si rusii (2%), nicio surpriza, dar se vede treaba ca in UE heroina e la mai mare moda in Estonia (1,2%) decat in Marea Britanie (0,9%). Adica daca estonienii au ceva mai putine probleme decat lituanienii si letonii cu alcoolul care-i impinge pe acestia din urma la sinucidere, estonienii vor, probabil, sa verifice zicala ca suma viciilor (baltice) e constanta si atunci devin lideri in topul accidentelor cardiovasculare.
Iar cand vine momentul sa discutam de canabis, se vad, intr-adevar, prevalente ridicate in Asia si Africa, dar pe prima pozitie nu sunt marocanii care-l si cultiva, ci canadienii - 16,8%. In Europa merita mentionati in capul listei aceiasi spanioli (11,3%), cu precizarea ca englezilor (10,8%) le-au luat-o iarasi inainte niste est-europeni: cehii (10,9%). Ceea ce se intampla si la ecstasy: Cehia (2,5%), Anglia si Tara Galilor (2%).

Riscam sa ne aliniem?
In ciuda cautarilor asidue, n-am gasit Romania mentionata pe vreo pozitie fruntasa a clasamentelor din World Drug Report 2006, intocmit de Organizatia Natiunilor Unite (0,9% - canabis, 0,3% - opiacee, 0,1% - cocaina, 0,1% - ecstasy). Bulgaria e tot timpul inainte (4,1% - canabis, 0,5% - opiacee, 0,3% - cocaina, 0,4% - ecstasy). Mai ca ne vine ideea ca romanii s-au apucat de droguri din inertie, numai pentru ca s-au nimerit pe drumul pe care circula 80% din cantitatea de opiacee care aprovizioneaza piata europeana (traseul merge din Turkmenistan, Uzbekistan, Kazahstan, Tadjikistan, Kirgistan, Iran, prin Turcia, Bulgaria, Romania, Ungaria si Austria pana in Germania, Olanda, Marea Britanie).
Si totusi, daca ne permitem sa procuram opiul cu 7,5 dolari gramul (fata de 10,6 in Austria, 16,6 in Franta si 37,3 in Norvegia), iar heroina se vinde cu 40 de dolari (la jumatate de pret fata de Estonia), de ce cocaina costa 120 de dolari gramul - cu o treime peste media UE-15? Sunt mai multi dependenti decat arata statisticile ONU, suntem departe de producatori, sau controlul e la fel de strict ca in Finlanda, unde gramul de cocaina ajunge la 170 de dolari? Iar daca opiaceele se procura infinit mai usor in Romania decat cocaina, ce inseamna asta? Ca si pe piata ilicita intervine cineva ca sa nu se consume cumva droguri din America, cand sunt la fel de bune si cele din Asia? Ori poate ca traficul nu deranjeaza atat de mult pe cat consumul?
E greu de dat un raspuns. Cert este ca Agentia Nationala Antidrog a publicat in 2005 rezultatele unui sondaj orientativ in care prevalenta consumului de droguri (persoane cu varste de 15-64 ani) are urmatoarea configuratie: 1,7% - canabis, 0,4% - cocaina, 0,3% - ecstasy, 0,2% - heroina. Se observa ca prevalenta drogurilor grele - cocaina si heroina - e pe dos fata de raportul ONU.
In Bucuresti se prizeaza cea mai mare cantitate de cocaina (1,9% fata de 0,7% - Muntenia, 0,3% - Oltenia, 0,2% - Transilvania) si se injecteaza cea mai multa heroina (1% fata de 0,3% - Moldova si 0,1% - Muntenia). Tot in Capitala se intalneste cea mai ridicata prevalenta a consumului de canabis (3,8%), dupa care urmeaza Transilvania (2,8%) si Oltenia (2,1%). Capitolul la care Bucurestiul pierde ceva teren este cel al amfetaminelor (Transilvania - 0,9%, Bucuresti - 0,3%). Dar revine repede, fiindca ecstasy il plaseaza din nou in frunte (Bucuresti - 1,3%, Oltenia - 0,6%, Transilvania - 0,2%).

Fumatul, o tinta falsa
Una peste alta, Romania ramane o tara in dezvoltare. Drogurile nu constituie o problema la fel de grava precum la cei care s-au integrat in UE inaintea noastra, pana cand au ajuns sa consume mai multa heroina si ecstasy decat englezii - lideri de necontestat in UE-15. Romania are insa obiceiul sa performeze pe seama economiei subterane - deci promite o dezvoltare rapida. Astfel, s-ar putea sa vedem, nu peste mult timp, cum piata stupefiantelor isi va majora contributia la crearea PIB. Iar daca statul, constient de puterea de cumparare scazuta a populatiei, va interveni, prin intermediul bugetului - asa cum ii ajuta pe pensionari la plata intretinerii - se va putea dezvolta mai rapid. Singura care ne poate trage in jos este UE, fiindca ne atrage atentia ca nu se poate merge oricum in procesul de convergenta europeana.
Iar daca se va vedea peste cinci ani ca tinerii - cei care asigura acum grosul consumului de droguri - vor fi plecat in strainatate, tot nu-i nimic. Sa se apuce batranii! Sa lase tigarile, ca dauneaza grav sanatatii, si sa inceapa sa traga pe nas ori sa-si bage-n vena. E spre bine lor, pentru ca, asa cum sustine Organizatia Mondiala a Sanatatii, tutunul face mai multe victime in lume decat accidentele de circulatie, sinuciderile si consumul de droguri la un loc.