Dincolo de creșterea salariului minim din octombrie, anumite salarii vor trebui să crească obligatoriu de la 1 ianuarie

Vestea că se dorește majorarea salariului minim încă de la 1 octombrie a venit acum câteva zile - în ultima ședință organizată de Guvern, premierul a confirmat intenția de majorare a salariului la 3.300 de lei, precum și a salariului minim aplicabil în construcții, de la 4.000 la 4.500 de lei (deși proiectul publicat de Ministerul Muncii prevede doar majorarea salariului minim general aplicabil).

Conform programului de guvernare actual, salariul minim brut ar urma să ajungă, spre final de 2024, la 3.900 de lei. Asta înseamnă că vom mai avea fie o singură creștere adoptată de Guvern anul viitor, cu un salt de la 3.300 la 3.900 de lei, fie două creșteri etapizate. Nu e exclus, așadar, ca la 1 ianuarie sau în primele două-trei luni ale anului să avem în dezbatere un alt proiect de HG pentru o altă majorare de salariu. 

Dincolo de aceste majorări impuse de Guvern (reamintim că niciun angajator nu poate stabili salarii brute sub minimul stabilit prin HG de Guvern), ar trebui să ne aducem acum aminte de o altă măsură cuprinsă în Codul muncii, adusă de o ordonanță din 2021, care obligă angajatorii să le crească angajaților salariile după doi ani - mai exact însă, salariile celor plătiți la nivelul minim. 

„Începând cu data de 1 ianuarie 2022, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată (...) poate fi aplicat pentru un salariat pentru o perioadă de maxim 24 de luni, de la momentul încheierii contractului individual de muncă. După expirarea perioadei respective, acesta va fi plătit cu un salariu de bază superior salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.

Prevederile (...) se aplică și pentru salariatul plătit cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, care are deja încheiat un contract individual de muncă, perioada de maxim 24 de luni fiind calculată începând cu data de 1 ianuarie 2022”, scrie acum în Codul muncii. Iar obligația de a mări salariul minim se aplică și în cazul contractelor cu durată fixă prelungite timp de doi ani.

Pe scurt: cine are un angajat plătit cu minimul pe economie nu-l poate ține pe minimul pe economie mai mult de doi ani. Faptul că minimul pe economie crește de la un an la altul sau chiar de două ori pe an nu schimbă în niciun fel datele problemei. Guvernul a motivat măsura prin faptul că în România mulți angajați sunt ținuți ani de zile la nivelul salariului minim - ca fapt divers, la acest moment sunt circa 1,5 milioane de salariați plătiți cu minimul pe economie. Ca urmare a aplicării acestei noi reguli din Codul muncii însă, de la 1 ianuarie ar trebui să vedem mai puține contracte plătite la acest nivel, pentru că un procent din acest total îl reprezintă contractele care sunt încheiate de dinainte de 1 ianuarie 2022. 

Reacțiile vizavi de această măsură impusă prin Codul muncii au fost, desigur, și negative sau cel puțin sceptice în privința rezultatelor. Mulți au afirmat că angajatorii se vor folosi de toate tertipurile pentru a nu se conforma. Dacă le analizăm însă, toate sunt nelegale sau abuzive: terminarea contractelor pentru a încheia altele noi sau mutarea angajaților de pe o firmă pe alta nu înseamnă altceva decât că angajatorii pun, practic, presiuni pe angajați pentru a-i determina să semneze acorduri de încetare. Totodată, recurgerea la contracte pe perioadă determinată se face doar în condițiile Codului muncii, adică nu în orice situație se poate încheia un atare contract. Cât despre majorarea simbolică, cu un leu, doar pentru a bifa o obligație legală, putem spune că intenția de a nu aplica legea în scopul în care a fost gândită este cât se poate de clară.