Rezervele de valută ale Băncii Naţionale a României au scăzut cu peste un miliard de euro într-o lună. Cât aur are BNR

Rezervele de valută ale Băncii Naţionale a României au scăzut cu peste un miliard de euro într-o lună. Cât aur are BNR

Rezervele valutare la Banca Naţională a României (BNR) erau de 58,186 miliarde euro la 31 octombrie 2023, cu peste un miliard de euro mai puțin decât la 30 septembrie 2023, când erau de 59,238 miliarde euro. Rezerva de aur a BNR a rămas constantă, la 103,6 tone, în valoare de 6,246 miliarde euro.

„La 31 octombrie 2023, rezervele valutare la Banca Naţională a României se situau la nivelul de 58,186 miliarde euro, faţă de 59,238 miliarde euro la 30 septembrie 2023. În cursul lunii au avut loc următoarele operaţiuni:

• intrări de 1,121 miliarde euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR;

• alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor şi altele;

• ieşiri de 2,173 miliarde euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR;

• plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută, plăţi din contul Comisiei Europene şi altele”, arată datele BNR, potrivit News.ro.

Nivelul rezervei de aur s-a menţinut la 103,6 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 6,246 miliarde euro.

Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 31 octombrie 2023 au fost de 64,432 miliarde euro, faţă de 65,117 miliarde euro la 30 septembrie 2023.

Preţurile gazelor naturale continuă să scadă în Europa

Preţurile de referinţă la gaze naturale în Europa au scăzut miercuri, pentru a doua zi consecutiv, în condiţiile în care luna noiembrie a început cu o vreme favorabilă la care se adaugă optimismul că războiul din Orientul Mijlociu nu va afecta livrările mondiale de energie, transmite Bloomberg, potrivit Agerpres. 

Cotaţiile futures la gaze cu livrare în luna decembrie au scăzut miercuri dimineaţă cu până la 3,9%, după ce marţi au încheiat şedinţa în scădere cu 9,5%. Continentul se îndreaptă spre iarnă cu depozitele de gaze pline şi toamna care până acum a fost una blândă nu i-a obligat până acum pe traderi să scoată gaze din depozite.

În jurul orei 9:07 a.m., la hub-ul de gaze TTF de la Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă în Europa, cotaţiile futures la gaze naturale cu livrare în luna decembrie erau în scădere cu 2,8%, până la 46,69 euro pentru un Megawatt-oră.

Faptul că în prezent cererea de gaze este una slabă înseamnă că o cantitate mai mare de gaze va fi disponibilă în lunile mai reci, precum şi în cazul în care vor apărea evenimente mondiale care vor duce la perturbarea aprovizionării. Traderii urmăresc cu atenţie posibilele repercursiuni ale războiului dintre Israel şi Hamas asupra livrărilor de gaze, iar cotaţiile futures sunt în continuare la un nivel superior celui înregistrat înainte de izbucnirea conflictului.

Studiu: Centrul Pământului ascunde relicvele unui cataclism despre care se crede că a dat naștere Lunii

Seismologii au descoperit încă din anii '70 că în cea mai adâncă parte din mantaua terestră se află două formațiuni misterioase de mărimea unui continent, una sub Africa și cealaltă sub regiunea Pacificului de Sud. Aceste protuberanțe, mai dense decât materia care le înconjoară, ar putea fi relicve ale unui cataclism petrecut la începutul istoriei planetei noastre, despre care se presupune că ar fi dat naștere Lunii, prin ciocnirea dintre planeta Pământ în stadiul incipient și un obiect ceresc de mărimea lui Marte numit Theia, au declarat miercuri cercetători citați de Reuters.

Acest cataclism, despre care cercetările recente au stabilit că a avut loc acum 4,46 miliarde de ani, a proiectat în spațiu roci topite care au orbitat în jurul Pământului și s-au contopit formând Luna. Dar este posibil ca bucăți din Theia să fi rămas în interiorul Pământului, adâncindu-se într-o zonă aflată chiar deasupra nucleului fierbinte de fier și nichel al planetei noastre.

Cercetătorii au efectuat simulări computerizate care au examinat impactul, proprietățile geofizice ale materialului care a constituit probabil Theia și evoluția mantalei Pământului - cel mai mare strat care alcătuiește structura interioară a planetei noastre, cu o grosime de aproximativ 2.900 km.

Pe baza acestor simulări, specialiștii au argumentat că cea mai mare parte din Theia a fost absorbită de Pământ, creând aceste formațiuni, în timp ce fragmentele rămase au format Luna.

"Partea inferioară a acestor formațiuni se află la 2.900 de kilometri sub picioarele noastre. Cele două formațiuni reprezintă aproximativ 2% din masa Pământului. Ele au fost detectate prin studii seismologice, deoarece undele seismice se deplasează mai lent în aceste două zone în comparație cu mantaua înconjurătoare. Fiecare dintre aceste protuberanțe are o masă de două ori mai mare decât cea a întregii Luni. Așadar, petele sunt enorme", a declarat geofizicianul Qian Yuan de la Caltech, autorul principal al studiului publicat în revista Nature.