Completând OUG nr. 158/2005 (cunoscută ca OUG privind concediile medicale), inițiatorii legii care va intra curând în vigoare (Legea nr. 342/2023, mai exact) spun că astfel se asigură o transpunere corectă a Directivei 2010/41/UE și se oferă dreptul la concediul de risc maternal și la indemnizația aferentă și femeilor antreprenor - cele care lucrează ca PFA, II, în diverse profesii liberale reglementate de lege ș.a.m.d. și care se pot asigura voluntar pentru a beneficia de concedii și indemnizații medicale.
Așa cum am spus cu fiecare ocazie, o chestiune ce le scapă frecvent din vedere celor ce lucrează independent e că plata contribuției la sănătate (CASS) nu e suficientă pentru a beneficia de concediu și indemnizație medicală. Un avocat, de exemplu, care nu mai poate lucra o lună de zile din cauza unei probleme medicale nu va beneficia de concediu și indemnizație medicală dacă nu și-a făcut înainte și un contract cu casa de sănătate special pentru concedii medicale și dacă nu a plătit procentul cerut de lege - 1% din venitul lunar înscris în contractul de asigurare (venitul asigurat), determinat conform regulilor din ordonanță, asupra cărora o să revin puțin mai jos.
Acum, în cazul indemnizației de risc maternal și a concediului aferent, femeile ce lucrează independent vor trebui, de asemenea, să se asigure pentru concedii medicale. Ce înseamnă asta? Că trebuie să încheie acel contract pentru asigurarea pentru concedii și indemnizații medicale, cu casa de sănătate și să plătească procentul de 1%. Asta, desigur, independent de CASS-ul datorat în virtutea Codului fiscal, pentru veniturile din activități independente și care se achită prin declarația unică.
Conform OUG privind concediile medicale, concediul de risc maternal se acordă potrivit OUG nr. 96/2003, pe durata acestuia asigurata având dreptul la o indemnizaţie de risc maternal care se suportă integral din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. Spre deosebire de alte concedii medicale, concediul de risc maternal se acordă fără condiție de stagiu. Și dacă asigurata a cotizat o lună, și dacă a cotizat șase, dreptul e același. Ideal ar fi ca antreprenoarea să se asigure cel mai târziu când a aflat că este însărcinată, în eventualitatea în care ar avea nevoie de acest concediu, dacă nu chiar dinainte de sarcină.
Cât privește cuantumul indemnizației, ordonanța prevede că acesta reprezintă 75% din baza de calcul stabilită conform prevederilor art. 10 din OUG 158/2005. Conform noii legi, în cazul femeilor antreprenor (care se asigură pentru concedii medicale!) baza de calcul o constituie media veniturilor lunare asigurate, înscrise în contractul de asigurare.
Potrivit OUG 158, venitul asigurat înscris în contractul de asigurare este venitul lunar sau, după caz, media lunară a venitului înscris în declarația unică depusă în vederea plății CASS, care nu poate fi mai mic decât valoarea unui salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată, stabilit potrivit legii, şi nu poate depăşi cu mai mult de trei ori valoarea acestuia.
Practic, venitul lunar înscris în contractul de asigurare nu poate fi mai mare decât valoarea a trei salarii minime brute pe țară pentru orice tip de concediu medical, inclusiv pentru sarcină și lăuzie sau pentru risc maternal. Or, luând ca reper actuala valoare a salariului minim, indemnizația de risc maternal poate fi de minimum 2.475 de lei și de maximum 7.425 de lei pe lună.
Normele de punere în aplicare a OUG 158/2005 prevăd că „certificatele de concediu de risc maternal se eliberează de medicul de familie sau de medicul de specialitate obstetrică-ginecologie, cu avizul medicului de medicina muncii, pe perioade de maximum 30/31 de zile calendaristice, pe o durată totală de maximum 120 de zile calendaristice, în întregime sau fracţionat, asiguratelor gravide, asiguratelor care au născut recent sau care alăptează”. Chestiunea avizului medicului de medicina muncii nu are însă relevanță în cazul acestor asigurate.
Util pentru angajatori: Cum se ajunge la acordarea concediului de risc maternal