Autoritățile europene discută crearea unei platforme online comune pentru transmiterea declarațiilor de detașare transfrontalieră

De reținut, pe scurt:

• Sistemul ar permite companiilor să încarce documente direct online, cu verificare automată a datelor, ceea ce ar reprezenta un câștig financiar și de timp pentru companii chiar și în ipoteza în care doar câteva state membre al trece la utilizarea acestui sistem.
• Regulamentul prevede un formular unic standardizat, iar statele care aleg platforma nu vor putea impune cerințe suplimentare față de cele stipulate explicit.
• E propusă inclusiv integrarea formularului A1 în documentul de detașare.
• Confederația Europeană a Sindicatelor avertizează că limitarea informațiilor solicitate ar putea îngreuna identificarea detașărilor fictive și a firmelor „cutie poștală”.

Consiliul UE a anunțat joi adoptarea poziției sale cu privire la introducerea unei platforme online standardizate, care să permită transmiterea electronică a declarațiilor de detașare în UE și modificarea în consecință a Regulamentului IMI (Regulamentul (UE) nr. 1024/2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne). Această platformă, la care însă statele membre nu ar fi obligate să adere, ar urma să înlocuiască declarațiile naționale actuale, oferind companiilor și autorităților publice un instrument centralizat, uniform și eficient pentru îndeplinirea formalităților.

Companiile care detașează lucrători vor putea încărca direct online toate documentele necesare declarației de detașare, simplificând și accelerând procedura actuală care presupune deseori transmiterea unor documente fizice sau prin intermediul diferitelor platforme naționale. Sistemul va asigura verificarea automată a corectitudinii datelor introduse, reducând astfel riscurile de eroare administrativă și scurtând timpii de procesare, transmite Consiliul. Noua interfață e gândită să permită comunicarea directă între furnizorii de servicii și autoritățile competente, simplificând astfel orice solicitări sau clarificări suplimentare.

În plus, lucrătorii detașați ar avea posibilitatea să obțină electronic extrase ale declarațiilor lor de detașare, facilitând verificarea drepturilor și obligațiilor acestora, cu respectarea regulilor de protecție a datelor personale.

Regulamentul în discuție acum la nivel european prevede un formular unic standardizat pentru toate declarațiile de detașare. Statele membre care aleg să utilizeze această platformă unificată vor trebui să notifice Comisia Europeană cu cel puțin șase luni înainte și nu vor putea impune cerințe suplimentare față de cele stipulate explicit în regulament. Totuși, statele membre care nu vor adopta imediat platforma comună vor trebui să asigure cel puțin un link către propriile sisteme naționale, dar formularul standard va fi același, chiar dacă unele informații pot fi exceptate la solicitarea statului membru.

De asemenea, Consiliul solicită Comisiei Europene ca, în evaluarea regulamentului după cinci ani, să analizeze posibilitatea includerii lucrătorilor provenind din țări terțe (în afara UE) în același sistem electronic de declarație.

Un alt aspect important al draftului de regulament este și analizarea integrării formularului standard de detașare cu documentul portabil A1 (cel care certifică legislația de securitate socială aplicabilă lucrătorului care activează în mai multe state membre ale UE). O asemenea integrare ar reduce și mai mult sarcinile administrative pentru angajatori și lucrători. 

Conform estimărilor Comisiei Europene, companiile care vor utiliza acest sistem digitalizat vor economisi aproximativ 73% din timpul necesar completării declarațiilor față de situația actuală, chiar dacă sistemul ar fi implementat de doar câteva state membre. De asemenea, costurile administrative asociate detașării lucrătorilor ar putea scădea cu aproximativ 58% față de situația prezentă. În cazul unei adoptări integrale de către toate cele 27 state membre ale UE, reducerea sarcinilor administrative ar putea atinge 81%.

Digitalizarea proceselor administrative legate de detașarea lucrătorilor este considerată strategică pentru consolidarea pieței unice europene, prin facilitarea prestării serviciilor transfrontaliere și consolidarea respectării drepturilor lucrătorilor. Subsecretarul de stat polonez Michał Baranowski subliniază că această reformă va accelera, simplifica și ieftini procedurile administrative, contribuind direct la eficiența și competitivitatea pieței interne europene.

Sindicate: Propunerea e în dezavantajul protecției drepturilor lucrătorilor detașați

Poziția exprimată de Confederația Europeană a Sindicatelor (ETUC) pe marginea acestei inițiative legislative vine însă în contradicție cu poziția adoptată de Consiliul UE. ETUC afirmă că o astfel de abordare ar putea facilita abuzuri din partea angajatorilor, deoarece autoritățile naționale nu ar mai avea suficiente date pentru a verifica riguros dacă drepturile lucrătorilor sunt respectate în practică. Organizația sindicală consideră că limitarea strictă la o listă fixă („închisă”) de informații obligatorii prevăzute în regulament ar face mai dificilă identificarea și combaterea:

• detașărilor fictive („bogus postings”) – adică acele situații în care lucrătorii sunt declarați ca fiind detașați, dar în realitate prestează activitate permanentă într-un alt stat membru pentru a eluda legislația locală privind dreptul muncii;

• firmelor „cutie poștală” („letterbox companies”) – firmele create artificial într-un stat membru doar pentru a exploata avantaje administrative sau fiscale din alt stat membru, fără a avea activitate reală și substanțială în statul de origine declarat.

ETUC pune sub semnul întrebării și argumentul Comisiei că inițiativa ar aduce mari economii administrative pentru companii. În viziunea ETUC, cifrele Comisiei Europene arată, dimpotrivă, că reducerile administrative pentru companii ar fi relativ modeste („paltry savings”), în timp ce costurile sociale și riscurile pentru lucrători ar putea fi semnificativ mai mari. Conferderația europeană critică în mod special abordarea Comisiei de „armonizare maximă”, ceea ce înseamnă că regulamentul nu doar că standardizează la nivel european procedurile, dar restricționează explicit și foarte rigid tipul și cantitatea informațiilor pe care statele membre le pot solicita.

Acest principiu limitează flexibilitatea necesară autorităților naționale, care au adesea nevoie să solicite informații suplimentare pentru a efectua verificări efective și pentru a aplica eficient legislația muncii și drepturile sociale.

Este important de subliniat că această propunere fusese deja respinsă de două ori anterior în cadrul COREPER (Comitetul Reprezentanților Permanenți), fapt care indică preocupările serioase ale statelor membre față de riscurile implicate. 

Deputatul Secretar General ETUC subliniază clar că, deși inițial această digitalizare o să fie un „win-win” atât pentru angajatori, cât și pentru lucrători, inițiativa Comisiei pare, în viziunea sa, folosită în mod clar pentru a limita semnificativ obligațiile angajatorilor, iar acest lucru ar putea afecta direct capacitatea inspectorilor de muncă și autorităților naționale de a aplica eficient legislația și de a proteja lucrătorii detașați. În viziunea ETUC, inițiativa ar putea duce chiar la subminarea gravă a eficacității controalelor asupra companiilor care profită de libera circulație în UE pentru a ocoli standardele sociale minime.

Pentru a evita riscurile menționate, ETUC propune o abordare mai flexibilă, în sensul că să nu fie impusă prin viitorul regulament o listă închisă de informații, ci să prevadă o listă deschisă cu cerințe minime, astfel încât statele membre să poată solicita informații suplimentare dacă au nevoie de acestea pentru a îndeplini funcțiile de inspecție, control și protecție socială. Această flexibilitate ar determina mai multe state membre să adopte sistemul digital propus, beneficiind astfel în mod real un număr mai mare de lucrători și companii. În caz contrar, ETUC anticipează că doar puține state membre vor adopta efectiv sistemul.