avocatnet.ro 
- Angajatorii trebuie să ia măsuri specifice la temperaturi ridicate extreme (+37°C): reducerea efortului fizic, asigurarea ventilației, furnizarea apei și echipamentelor de protecție.
- Echipamentele individuale de protecție trebuie furnizate gratuit de angajator, care are și obligația de a le înlocui când se deteriorează, fără costuri pentru salariați.
- Dacă nu pot asigura condițiile minime, angajatorii pot reduce durata zilei de lucru, eșalona programul sau întrerupe colectiv activitatea, menținând drepturile salariaților.
Potrivit OUG nr. 96/2000, în sensul dispozițiilor acesteia, prin temperaturi extreme se înțeleg temperaturile exterioare ale aerului care fie depășesc pragul de +37°C, fie, în corelație cu un nivel ridicat al umidității atmosferice, pot fi echivalente cu acest nivel. Aceste valori sunt monitorizate și certificate de către Institutul Național de Meteorologie și Hidrologie și comunicate prin intermediul centrelor regionale de profil.
În acest context, în perioadele în care se înregistrează temperaturi ridicate extreme, angajatorii au obligația de a adopta cel puțin următoarele măsuri în vederea ameliorării condițiilor de muncă:
- reducerea intensității și a ritmului activităților fizice;
- asigurarea ventilației corespunzătoare la locurile de muncă;
- alternarea efortului dinamic cu cel static;
- alternarea perioadelor de lucru cu pauze efectuate în zone umbrite, ventilate natural.
Obligația de a furniza echipamente individuale de protecție nu este opțională și nu poate fi transferată salariaților. Conform Legii nr. 319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă, angajatorii au responsabilitatea de a asigura, în mod gratuit, echipamentele necesare lucrătorilor, în scopul protejării acestora împotriva unuia sau mai multor riscuri care le-ar putea afecta sănătatea ori securitatea la locul de muncă.
De asemenea, dacă echipamentul individual de protecție se deteriorează sau nu mai asigură nivelul de protecție necesar, angajatorul are obligația de a-l înlocui fără costuri pentru salariat.
O altă obligație a angajatorului, în contextul temperaturilor extreme, este prevenirea îmbolnăvirilor cauzate de expunerea la astfel de condiții. În acest sens, trebuie asigurate măsuri medicale și organizatorice care să protejeze sănătatea lucrătorilor. Astfel, angajatorul are responsabilitatea de a organiza examenul medical la angajare, precum și controale medicale periodice, cu scopul identificării din timp a eventualelor afecțiuni sau contraindicații legate de munca în condiții climatice extreme.
De asemenea, trebuie să asigure acordarea primului ajutor în caz de necesitate, precum și transportul persoanelor afectate către cea mai apropiată unitate sanitară. În plus, acolo unde este posibil, angajatorul trebuie să ia în calcul redistribuirea angajaților care suferă de afecțiuni incompatibile cu astfel de condiții în locuri de muncă mai potrivite sau reducerea programului de lucru pentru aceștia.
Nerespectarea obligațiilor privind prevenirea îmbolnăvirilor cauzate de expunerea la temperaturi extreme constituie contravenție și se sancționează cu amendă cuprinsă între 1.500 și 2.500 de lei, în măsura în care faptele nu întrunesc elementele unei infracțiuni. Verificarea modului în care angajatorii aplică aceste măsuri și sancționarea abaterilor revin în competența Inspecției Muncii.
Ce se întâmplă dacă angajatorul nu poate aplica aceste măsuri?
Dacă nu poate asigura condițiile minime menționate, angajatorul trebuie, împreună cu reprezentanții salariaților sau ai sindicatelor, să adopte una sau mai multe dintre următoarele măsuri:
- reducerea duratei zilei de lucru;
- eșalonarea programului de muncă în două intervale orare: până la ora 11:00 și după ora 17:00;
- întreruperea colectivă a activității, cu menținerea activității doar în sectoarele în care aceasta nu poate fi suspendată.
Aceste forme de adaptare a activității se aplică dacă temperaturile extreme persistă cel puțin două zile consecutive.
Pe perioada aplicării măsurilor alternative dispuse atunci când angajatorul nu poate asigura condițiile minime de protecție în caz de temperaturi extreme menționate anterior, angajatorul este obligat să stabilească, împreună cu reprezentanții salariaților sau ai sindicatelor și, după caz, cu ordonatorii de credite, modalitățile de recuperare a timpului nelucrat și de plată a salariilor.
Aceste modalități pot fi stabilite astfel: fie prin recuperarea orelor de muncă pierdute în termen de cel mult șase luni, cu menținerea drepturilor salariale anterioare, fie fără recuperare, situație în care salariul se va acorda proporțional cu timpul efectiv lucrat.
Atenție! În cazul în care activitatea este întreruptă colectiv, contractele individuale de muncă ale salariaților rămân valabile, iar întreaga perioadă de întrerupere este considerată vechime în muncă, fără să afecteze drepturile salariaților.Cremele protectoare pot fi considerate echipamente individuale de protecție?
Potrivit HG nr. 1048/2006, în anumite situații identificate în urma evaluării riscurilor, angajatorii pot furniza salariaților și creme protectoare pentru piele. Acestea pot fi utilizate ca echipamente individuale de protecție, în completarea altor mijloace de protecție, pentru a preveni expunerea la:
- radiații UV sau infraroșii;
- radiații ionizante;
- substanțe chimice;
- agenți biologici;
- riscuri termice (căldură excesivă, frig, flacără).
De menționat, însă, că aceste creme nu sunt recunoscute ca echipamente individuale de protecție în sensul Regulamentului (UE) 2016/425, ci pot fi considerate produse complementare, în funcție de contextul profesional.
Notă: Radiațiile UV cauzează leziuni la nivelul pielii, care, pe termen lung, pot duce la apariția cancerului de piele. La nivel mondial, acesta este cel mai frecvent tip de cancer în rândul populațiilor cu piele deschisă la culoare, iar incidența sa a crescut semnificativ în ultimele decenii. Mai multe detalii, aici.
marivasi