-
Raportările ESG includ dimensiuni de mediu, sociale și guvernanță, reflectând impactul companiilor asupra mediului, angajaților și societății, fiind strâns legate de Pactul Verde European.
-
Standardele ESRS conțin capitole dedicate lucrătorilor proprii și celor din lanțul valoric, obligând companiile să evalueze atât impactul extern asupra lor, cât și impactul lor asupra sănătății angajaților.
-
ESG creează oportunități pentru integrarea SSM în strategiile de afaceri și crește presiunea asupra companiilor să îmbunătățească condițiile de muncă, făcându-le vizibile pentru stakeholderi.
-
Există riscul ca raportările să devină formale fără a reflecta realitatea practică, iar pentru IMM-uri pot reprezenta o povară administrativă, deși vor fi probabil adoptate voluntar sub presiunea pieței.
Raportările ESG (Environment, Social and Governance) sunt o formă complexă de raportare prin care companiile comunică în mod transparent informații detaliate privind performanța lor în materie de sustenabilitate. În acest context, sustenabilitatea nu se limitează doar la protecția mediului, ci include dimensiuni esențiale precum aspecte sociale și de guvernanță corporativă. Practic, ESG reflectă modul în care o companie își gestionează relațiile și impactul asupra mediului, angajaților, partenerilor și societății în general.
La nivel european, ESG este strâns legată de implementarea Pactului Verde European (EU Green Deal), care vizează atingerea neutralității climatice până în anul 2050 și reducerea cu 50% a emisiilor de carbon până în 2030. Acest pact include mai multe directive și regulamente, printre care se numără:
- Directiva privind Raportarea Sustenabilității Corporative (CSRD), ce impune raportarea ESG companiilor cu peste 500 de angajați începând cu anul fiscal 2024.
- Standardele Europene pentru Raportarea Sustenabilității (ESRS), care detaliază cerințele și criteriile de raportare, inclusiv pentru SSM.
- Directiva privind Diligența Sustenabilității Corporative (CSDDD), Regulamentul privind Taxonomia UE și Regulamentul privind Dezvăluirile Financiare Sustenabile (SFDR).
Raportările ESG au implicații semnificative pentru SSM deoarece includ cerințe explicite pentru raportarea condițiilor de muncă. În special, standardele ESRS conțin două capitole-cheie dedicate lucrătorilor proprii (ESRS S1) și lucrătorilor din lanțul valoric (ESRS S2), care tratează direct aspectele de SSM.
-
Evaluarea Materialității Duble („Double Materiality”): Companiile trebuie să analizeze nu doar impactul extern asupra activității lor, ci și impactul activității lor asupra mediului și societății, inclusiv asupra sănătății și securității lucrătorilor. Această abordare este considerată inovatoare la nivel european deoarece obligă companiile să fie proactive în identificarea și gestionarea riscurilor SSM.
-
Consultarea și participarea lucrătorilor: Standardele europene solicită explicit implicarea activă a angajaților sau a reprezentanților acestora în procesele de evaluare a impactului ESG, ceea ce înseamnă că lucrătorii au un rol important în identificarea riscurilor și în dezvoltarea măsurilor de prevenire și protecție.
-
Gestionarea impactului SSM: Companiile trebuie să raporteze politici clare privind SSM, acțiuni concrete pentru reducerea riscurilor (precum inspecții periodice, programe de formare și implementarea de echipamente de protecție), indicatori pentru măsurarea eficacității acestor acțiuni și obiective clare privind îmbunătățirea condițiilor de muncă.
Totuși, una dintre provocările majore identificate de AESSM în acest context este riscul de „decupare” (decoupling), adică riscul ca raportarea ESG să fie mai degrabă formală și să nu reflecte realitatea practică a condițiilor de muncă. Totodată, atrage atenția agenția europeană, dacă ne gândim la extinderea acestor raportări către IMM-uri nu trebuie scăpat din vedere faptul că companiile mai mici pot resimți aceste raportări ca o povară administrativă semnificativă; însă presiunea din partea companiilor mari și a piețelor financiare va determina o extindere a raportărilor și către acestea, inclusiv în mod voluntar.
Companiile pot utiliza transparența datelor ESG pentru a se compara cu concurența internațională și a implementa practici superioare de SSM, îmbunătățind astfel și imaginea lor publică. E de așteptat, de asemenea, ca autoritățile și companiile să utilizeze datele ESG pentru a identifica și prioritiza riscurile SSM, optimizând astfel resursele alocate inspecțiilor și controalelor.
Chiar dacă există o relaxare temporară a raportărilor prin pachetul Omnibus (care limitează raportarea obligatorie la companiile cu peste 1.000 de angajați), companiile ar trebui să anticipeze că raportarea ESG va deveni un standard de facto impus de piață.