Proiect: Avocații și judecătorii, scutiți de examen pentru a deveni consilieri în proprietate industrială

• Proiectul elimină condiția de cetățenie română și deschide profesia pentru specialiști calificați în state membre OCDE, nu doar din spațiul UE/SEE.
• Consilierii cu liberă practică licențiați în drept vor putea reprezenta clienți în fața tuturor instanțelor de judecată în cauzele legate de proprietate industrială.
• Relația contractuală dintre consilier și client se va putea formaliza inclusiv prin scrisoare de comandă electronică, aceasta având valoare de titlu executoriu.

Ministerul Economiei a publicat recent în dezbatere publică un proiect de ordonanță de urgență care modifică și completează OG nr. 66/2000 privind profesia de consilier în proprietate industrială.

Potrivit notei de fundamentare, modificările propuse sunt necesare atât pentru alinierea la angajamentele României în procesul de aderare la OCDE, cât și pentru modernizarea și simplificarea procedurilor de acces la această profesie. În acest context, una dintre cele mai importante noutăți este că avocații nu vor mai fi obligați să susțină examenul pentru domeniile mărci, indicații geografice și desene și modele industriale. Pentru ei va fi suficientă înscrierea în Cameră pentru a putea practica.

Mai mult, proiectul prevede ca judecătorii care au activat cel puțin cinci ani în complete civile specializate în proprietate intelectuală să fie scutiți de examenul pentru domeniul de proprietate industrială. 

„În cazul specialiștilor în domeniul proprietății industriale care au avut calitatea de salariați ai Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci pentru o perioadă de cel puțin 5 ani, în cazul cadrelor didactice care fac dovada că au predat disciplina proprietății industriale în facultăți de drept acreditate sau autorizate pentru o perioadă de cel puțin 5 ani înainte de data solicitării dobândirii calității de consilier în proprietate industrială, precum și în cazul judecatorilor care fac dovada ca au activat în complete civile de proprietate intelectuală pentru o perioadă de cel puțin 5 ani anterior solicitării dobândirii calității de consilier în proprietate industrială, nu este necesară susținerea examenului pentru domeniul de proprietate industrială în care și-au desfășurat activitatea (..) 

Pentru persoanele care au calitatea de avocat nu este necesară susținerea examenului pentru domeniile mărci și indicații geografice și respectiv desene și modele industriale, fiind necesară doar înscrierea în Cameră”, se arată în proiect. 

În plus, daca proiectul va fi adoptat, consilierul cu liberă practică va putea reprezenta clienți în fața tuturor entităților competente, pe baza unui simplu mandat. Iar dacă este licențiat în drept, va putea reprezenta clienți și în fața instanțelor de judecată de orice grad, în toate cauzele legate de proprietate industrială. În forma actuală, consilierul cu liberă practică poate reprezenta clienți doar la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM) și față de terți, pe baza unei procure însușite în scris de ambele părți, iar consilierul angajat reprezintă strict angajatorul.

În același spirit al simplificării, proiectul prevede că relația contractuală dintre consilier și client să poată fi formalizată și printr-o scrisoare de comandă transmisă electronic, actul astfel încheiat având valoare de titlu executoriu.

În ceea ce privește accesul în profesie, proiectul abrogă condiția de cetățenie română și deschide calea către profesie pentru persoanele care au obținut calificarea în state membre OCDE ce au aderat la Codul de liberalizare a mișcărilor de capital și la Codul de liberalizare a operațiunilor curente invizibile, ceea ce înseamnă că nu mai există limitarea exclusiv la spațiul UE/SEE, ci sunt incluse și țări precum SUA, Canada, Japonia sau Coreea de Sud. Pentru a putea exercita în România, acești profesioniști trebuie să solicite atât recunoașterea diplomei, cât și înscrierea în Cameră.

Față de forma actuală, unde era suficient ca pentru a putea exercita profesia de consilier în proprietate industrială în România, să fie fie dovedite studiile superioare tehnice, științifice sau juridice, precum și o practică de cel puțin trei ani în domeniul de bază și trei ani în domeniul proprietății industriale (perioade ce puteau fi suprapuse), proiectul adaugă o condiție nouă: candidatul trebuie să dovedească faptul că nu a fost condamnat definitiv pentru o infracțiune care îl face nedemn de exercitarea profesiei.

Consilierii ar putea fi obligați să păstreze confidențialitate informațiilor primite de la clienți

O altă noutate importantă ține de organizarea examenului. Dacă în prezent legea nu prevede o periodicitate clară, proiectul introduce regula ca OSIM să organizeze anual examenul, la solicitarea președintelui Camerei, sau cel puțin o dată la doi ani, indiferent de numărul de candidați. Comisia de examen va fi stabilită prin ordin al directorului general OSIM, dar cu consultarea Camerei.

Un capitol distinct introdus de proiect vizează secretul profesional. Dacă proiectul va fi adoptat, consilierii vor fi obligați să păstreze confidențialitatea informațiilor primite de la clienți, cu excepția situațiilor în care datele sunt publice, devin publice fără implicarea consilierului sau clientul autorizează divulgarea lor. Documentele și actele profesionale ale consilierului vor fi protejate printr-un regim de inviolabilitate, ceea ce înseamnă că perchezițiile, ridicările de înscrisuri sau interceptările se vor putea face doar pe baza unui mandat și cu înștiințarea președintelui Camerei.

Proiectul stabilește că exercitarea profesiei fără drept sau de către persoane care nu sunt membre ale Camerei să constituie infracțiune. Sesizarea organelor de urmărire penală va putea fi făcută atât de Cameră, cât și de orice persoană interesată.

În ultimul rând, proiectul mai prevede și alte modificări importante, precum:

• posibilitatea ca suspendarea din profesie să fie dispusă și la cererea scrisă a consilierului;
• eliminarea sancțiunii de mustrare din sfera abaterilor disciplinare;
• extinderea interdicției de a reprezenta clienți cu interese contrare și asupra formelor asociative ale profesiei.