avocatnet.ro 
- Ministerul Agriculturii va lansa o platformă digitală dedicată începând cu 1 ianuarie 2026, unde companiile vor încărca documentele privind măsurile implementate și alimentele donate.
- Legea impune operatorilor să implementeze cel puțin două măsuri de prevenire a risipei alimentare înainte de neutralizarea deșeurilor, conform listei din Legea 217/2016.
- Platforma va permite monitorizarea progresului României în reducerea risipei alimentare, vizând îndeplinirea obiectivului de reducere la jumătate a risipei pe cap de locuitor până în 2030.
- Amenzi de până la 40.000 de lei sunt prevăzute de lege pentru încălcarea obligației de încărcare a planurilor și rapoartelor în platformă - totuși, statul a decis să nu pună riscul amenzii și în sarcina firmelor mici.
Legea nr. 217/2016, modificată prin Legea nr. 49/2024 (și pusă efectiv în aplicare prin normele din HG nr. 51/2019), impune în prezent operatorilor economici din sfera agroalimentară să implementeze măsuri de prevenire și reducere a risipei alimentare: începând cu măsuri de responsabilizare pe întregul lanț, vânzări la preț redus, donarea alimentelor ș.a.m.d. Înainte de a dispune neutralizarea deșeurilor generate, este obligatorie implementarea a cel puțin două acțiuni de prevenire a risipei conform listei prevăzute în Legea 217.
Pentru a monitoriza eforturile și a dovedi că și-au îndeplinit obligațiile stabilite de lege, operatorii economici vor trebuie să pună la dispoziția autorităților atât un plan anual prin care arată măsurile luate, cât și două rapoarte anuale care arată, pe de o parte, ce cantitate de alimente au fost transferate cu titlu gratuit operatorilor-receptori, iar, pe de altă parte, ce cantitate a fost transferată operatorilor donatori. Obligațiile de raportare și de transparență în privința măsurilor luate anual „debutează” însă abia de anul viitor, iar legea stabilește clar că Ministerul Agriculturii trebuie să pună în funcțiune o platformă dedicată unde companiile să intre să încarce planurile și rapoartele anual: Platforma națională pentru prevenirea și reducerea risipei alimentare.
Întrucât termenul de punere în funcțiune a acestei platforme a fost depășit (30 iunie) a fost depășit, i-am întrebat pe cei de la Ministerul Agriculturii care e stadiul de implementare, iar răspunsul acestora este redat mai jos:
„Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a identificat surse de finanțare europeană pentru crearea acesteia (platformei - n.red.), demersurile necesare aferente obținerii unor astfel de fonduri fiind deja întreprinse. Aceasta va deveni operațională/funcțională pentru operatorii economici începând cu data de 01 ianuarie 2026, dată de la care aceștia vor putea să încarce, până la data de 31 martie, pentru perioada cuprinsă în intervalul 1 ianuarie-31 decembrie a anului precedent, următoarele date:
- Planurile anuale de diminuare a risipei alimentare, care trebuie să conțină măsurile/acțiunile întreprinse;
- Rapoartele anuale privind cantitatea alimentelor care au făcut obiectul transferului cu titlu gratuit, în cazul operatorilor receptori;
- Rapoartele anuale privind cantitatea și valoarea alimentelor care au făcut obiectul transferului cu titlu gratuit, în cazul operatorilor donatori”, a răspuns MADR solicitării avocatnet.ro.
Termenul-limită anual pentru încărcarea rapoartelor și a planurilor este 31 martie și, așa cum spuneam, prima raportare se va face tocmai în 2026, ocazie cu care operatorii economici vizați de Legea 217/2026 vor avea ocazia să arate ce măsuri au luat în 2025.
Legea stabilește că rapoartele anuale se vor realiza pe baza cadrelor internaţionale de raportare, dacă nu sunt deja cuprinse în rapoartele rezultatelor non-financiare ale respectivilor operatori.
„În primă etapă, Platforma va include un modul care va permite raportarea/încărcarea datelor prevăzute mai sus de către operatorii economici. Ulterior, aceasta va putea fi extinsă/îmbunătățită, în funcție de nevoile/dificultățile întâmpinate de utilizatori în accesarea acesteia. Platforma națională pentru prevenirea și reducerea risipei alimentare se definește/configurează drept un instrument digital, aliniat cerințelor de modernizare a serviciilor publice, întrucât va permite, de exemplu, pe lângă încărcarea planurilor/rapoartelor menționate mai sus și înscrierea online a operatorilor economici în Lista operatorilor receptori, aceasta fiind întocmită, publicată și actualizată, conform cadrului juridic național specific, de către MADR. Platforma va constitui, așadar și un bun exemplu de eficientizare a birocrației.
Mai mult decât atât, Platforma națională pentru prevenirea și reducerea risipei alimentare va oferi o viziune/imagine de ansamblu asupra situației/stadiului risipei alimentare în România, întrucât va contribui la monitorizarea/evaluarea progreselor realizate la nivel național, în vederea îndeplinirii obiectivelor de dezvoltare durabilă asumate de către România. Acest lucru va fi posibil prin centralizarea/prelucrarea planurilor/rapoartelor încărcate de către operatorii economici în cadrul Platformei, pe baza cărora vor putea fi elaborate analize privind:
- cantitatea de alimente donate, la nivel național;
- cantitatea de alimente recepționate, la nivel național;
- numărul acțiunilor implementate la nivel național;
- cantitatea de alimente transferate pentru a fi neutralizate devenite deșeuri;
- tipurile de alimente care au făcut obiectul donării;
- cantitatea de alimente transferate direct către consumatorul final, etc.
Astfel, MADR, în calitate de autoritate publică centrală cu atribuții în domeniul prevenirii și diminuării risipei alimentare, elaborează și implementează politici și reglementări specifice, cu scopul utilizării cât mai eficiente a resurselor disponibile, Platforma națională pentru prevenirea și reducerea risipei alimentare reprezentând un pilon/instrument important în îndeplinirea acestui obiectiv”, au precizat cei de la MADR în răspunsul oferit redacției noastre.
Reamintim, în acest context, că România și-a asumat ca țintă reducerea la jumătate a risipei de alimente pe cap de locuitor până în 2030.
Merită spus, totodată, că există și o sancțiune pentru operatorii care nu încarcă în platformă rapoartele și planurile cerute de lege: o amendă între 10.000 și 40.000 de lei. Nu vor fi sancționați cu această amendă însă operatorii din zona microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici.
Notă: Microîntreprinderile au până la nouă salariaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deţin active totale de până la 2 milioane euro, echivalent în lei. Întreprinderile mici au între 10 şi 49 de salariaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deţin active totale de până la 10 milioane euro, echivalent în lei, conform Legii nr. 346/2004.
În 2026, dacă ne orientăm după promisiunea MADR că platforma va fi funcțională la 1 ianuarie, amenzile vor putea fi date doar începând cu șase luni după punerea în funcțiune a platformei - asta înseamnă că operatorii economici (întreprinderi mijlocii și mari) se pot aștepta la amenzi începând cu iulie anul viitor.
În fine, planurile şi rapoartele de diminuare a risipei alimentare vor trebui publicate şi pe pagina de internet a operatorului economic.