- Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară primesc competențe exclusive pentru stabilirea tarifelor la apă, canalizare și salubrizare, însă doar cu avizul obligatoriu al ANRSC.
- Operatorii mari de apă sunt obligați să implementeze planuri de reducere a pierderilor sub 20% în 5 ani, condiție obligatorie pentru aprobarea majorării tarifelor.
- Se introduce obligația constituirii unui fond de solidaritate când costurile serviciilor de apă depășesc pragul de suportabilitate de 3% din veniturile gospodăriei medii.
Conform expunerii de motive care însoțește proiectul de lege - aflat abia la începutul parcursului său parlamentar - necesitatea unui astfel de demers ar fi reieșit ca urmare a unei analize a disfuncționalităților identificate în aplicarea și interpretarea prevederilor în vigoare, precum și din necesitatea alinierii la cerințele actuale de ordin administrativ, economic, social și de mediu.
În acest sens, proiectul urmărește modificarea și completarea Legii 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice, a Legii 101/2006 a serviciului de salubrizare a localităților și a Legii 241/2006 a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare.
Stabilirea competențelor
Pentru a elimina suprapunerile, paralelismele sau blocajele instituționale, proiectul propune o clarificare a competențelor și responsabilităților între unitățile administrativ-teritoriale și Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară (ADI). Unitățile administrativ-teritoriale își mențin dreptul de a mandata ADI-urile, însă, în anumite situații, este necesar un mandat special prealabil, eliminând astfel aplicarea automată a mandatului general în situații sensibile.
Cea mai importantă schimbare la acest capitol vizează competențele financiare, adunarea generală a ADI dobândind drepturi exclusive de a stabili și modifica tarifele pentru apă, canalizare și salubrizare.
Această putere este totuși condiționată strict de obținerea avizului prealabil de la Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC), asigurându-se astfel un echilibru între autonomia locală și reglementarea națională. Deciziile privind tarifele, inclusiv taxa de salubrizare, se adoptă cu majoritate simplă și devin obligatorii pentru toți membrii asociați, consiliul director neavând dreptul de a bloca unilateral solicitările operatorilor.
În plus, ADI-urile preiau responsabilitatea elaborării strategiilor pe termen lung, cum ar fi planurile tarifare pe cinci ani pentru apă și canalizare sau planurile de investiții pentru reducerea pierderilor de apă. De asemenea, inițiativa introduce obligația constituirii unui fond de solidaritate în cazul în care costurile depășesc pragul de suportabilitate pentru populație.
Această obligație apare în cazul în care rata de suportabilitate prognozată pentru utilizatorii casnici depășește nivelul de 3% pentru gospodăria medie de pe întreaga arie de operare
Apă și canalizare
Noile propuneri legislative din sectorul apei și canalizării reconfigurează relația dintre operatori, autoritățile locale și reglementatorul central, oferind ADI competența exclusivă de a stabili tarifele, însă doar cu avizul prealabil obligatoriu al ANRSC. Deși ADI-urile elaborează strategiile de tarifare pe minimum cinci ani - documente necesare pentru accesarea fondurilor publice sau europene - ajustările ulterioare ale prețurilor rămân sub controlul strict al ANRSC, care va aplica formulele din contractele de delegare (reguli ori formule de calcul stabilite prin contractul de delegare a gestiunii serviciului respectiv către un operator).
O altă schimbare propusă în document leagă direct performanța tehnică de cea financiară, operatorii mari fiind obligați să implementeze un plan de investiții pentru reducerea pierderilor de apă sub pragul de 20% în decurs de cinci ani.
Aprobarea acestui plan de către ADI devine o condiție obligatorie pentru orice viitoare majorare de tarife, ANRSC având dreptul să blocheze scumpirile dacă obiectivele de eficiență nu sunt atinse.
Pe plan social, legea propusă introduce o plasă de siguranță prin obligativitatea constituirii unui fond de solidaritate, activat automat dacă factura la apă depășește 3% din veniturile unei gospodării medii.
Servicii de salubrizare
Modificările legislative propuse pentru Legea salubrizării redefinesc arhitectura gestionării deșeurilor, transformând ADI în autoritatea centrală de decizie la nivel județean. Sfera serviciului ar fi extinsă pentru a include și instalațiile de tratare mecanobiologică, iar delegarea gestiunii pentru infrastructura majoră integrată în domeniul public al județului devine atributul exclusiv al ADI-urilor.
Propunerea mai prevede că, pentru a disciplina piața, autoritățile centrale pot retrage licența organizațiilor de transfer de responsabilitate care nu încheie contracte cu autoritățile locale în termen de 30 de zile, forțând astfel finanțarea corectă a sistemului.
În plan financiar, ADI-urile și primăriile primesc competențe exclusive pentru aprobarea tarifelor și a taxelor speciale, însă autonomia lor este strict limitată de avizul prealabil obligatoriu al ANRSC.
Noul mecanism ar trebui să elimine blocajele administrative: executivul (consiliul director al ADI sau primarul) nu mai poate respinge unilateral solicitările operatorilor, fiind obligat să trimită proiectul spre vot în maximum cinci zile. Deciziile se iau cu majoritate simplă și devin obligatorii pentru toți membrii asociați, inclusiv pentru cei care au votat împotrivă.
Pentru cetățeni, modificările vizează o factură mai transparentă, taxa de salubrizare fiind calculată obligatoriu ca sumă a două componente distincte: una pentru deșeurile reciclabile (hârtie, plastic, sticlă, metal) și una pentru cele reziduale.
Din costul final al fracției reciclabile se vor scădea direct sumele încasate de la producători, reducând astfel efortul financiar al utilizatorilor casnici. Totodată, pentru a preveni cartelurile, operatorii de colectare sunt obligați să încheie contracte cu depozitele și stațiile de sortare strict la tarifele reglementate, fiind interzise orice alte înțelegeri referitoare preț.
Protecția investițiilor și sancțiuni pentru nerealizarea acestora
În ceea ce privește protecția investițiilor operatorilor, legislația propusă stipulează clar că, în situația încetării premature a contractului de delegare din cauze care nu le pot fi imputate, aceștia au dreptul la despăgubiri.
Mai exact, autoritatea delegatară este obligată să achite valoarea rămasă neamortizată a investițiilor efectuate de operator în bunurile de retur, asigurându-se astfel recuperarea capitalului investit în infrastructura publică.
Pe de altă parte, mecanismul de sancționare pentru neîndeplinirea investițiilor asumate este unul financiar și direct legat de politica tarifară. Dacă operatorul nu își atinge în mod repetat obiectivele de eficiență și investiții prevăzute în planul de afaceri, ANRSC are pârghia de a amâna aprobarea ajustărilor anuale ale tarifelor până la remedierea deficiențelor.
Totuși, propunerea prevede că această sancțiune nu se aplică dacă nerealizările sunt cauzate de preluarea unor sisteme cu eficiență scăzută în urma extinderii ariei de operare către noi localități, încurajând astfel operatorii să își asume și zonele mai puțin performante fără teama de penalizări imediate.
Atenție! Pentru a se aplica, propunerea legislativă trebuie votată de Parlament, promulgată de șeful statului și publicată în Monitorul Oficial.
avocatnet.ro
Comentarii articol (0)