Romania poate decide pana la finele primului trimestru din 2007 daca va impune restrictii pe piata muncii

În opinia sa, România ar trebui sã aplice restricþii pentru statele membre ale UE care nu îºi vor deschide piaþa muncii pentru lucrãtorii români la momentul aderãrii, dar care nu au aplicat acelaºi tratament statelor care au aderat în mai 2004.
Barbu a arãtat cã decizia va fi a Guvernului României, pe baza unor factori de naturã diplomaticã ºi politicã, pentru cã nu existã pericolul unei "invazii" pe piaþa muncii a cetãþenilor din UE care sã ia locurile de muncã ale românilor.
Aderarea României la Uniunea Europeanã (UE) la 1 ianuarie 2007 înseamnã atât deschiderea pieþei muncii din statele membre pentru cetãþenii români, cât ºi deschiderea pieþei româneºti pentru cetãþenii oricãrui stat membru UE-27 (UE-25 plus Bulgaria ºi România). Totuºi, pentru a preveni efecte de slãbire a coeziunii sociale în UE-25, tratatele de aderare cu noile state membre au prevãzut posibilitatea stabilirii unor perioade de tranziþie în care nu vor opera principiile constituþionale, ci politicile interne ºi acordurile bilaterale, conform procedurii "2+3+2" pentru aplicarea principiului liberei circulaþii a forþei de muncã în Uniunea Europeanã.
Prevederile tranzitorii privind libera circulaþie a forþei de muncã între vechile state membre ale UE ºi noile state care aderã corespund schemei "2+3+2" ºi sunt comparabile cu clauzele în materie aplicate Spaniei ºi Portugaliei la momentul integrãrii acestora în Uniunea Europeanã (1986), precum ºi statelor care au aderat la UE la 1 mai 2004. Conform prevederilor tranzitorii, vechile state membre pot aplica, într-o primã etapã, mãsuri restrictive timp de doi ani sau pot decide liberalizarea accesului forþei de muncã din noile state membre imediat dupã aderare. În aceastã perioadã, aplicabile vor fi mãsurile de drept intern sau mãsurile rezultate din acorduri bilaterale. Prima evaluare a mãsurilor aplicate de cãtre vechile state membre are loc înainte ca perioada iniþialã de doi ani sã expire. Evaluarea este realizatã de cãtre Consiliu, în urma unui raport al Comisiei Europene.
Membrii UE au obligaþia de a anunþa Comisia în cazul în care intenþioneazã sã prelungeascã aplicarea prevederilor tranzitorii cu încã trei ani sau sã aplice legislaþia comunitarã care prevede libera circulaþie a forþei de muncã. Chiar dacã statul membru opteazã pentru prelungirea, cu alþi trei ani, a restricþiilor de acces, el poate oricând, prin notificare prealabilã a Comisiei Europene, sã treacã la aplicarea legislaþiei comunitare.
În principiu, statele UE sunt obligate sã liberalizeze pieþele de muncã dupã primii cinci ani de la aderarea noilor state membre. Totuºi, în cazul în care se înregistreazã dezechilibre serioase pe pieþele naþionale de muncã, vechile state membre pot sã prelungeascã cu încã doi ani perioada tranzitorie, cu notificarea, în prealabil, a Comisiei Europene.