Doriti un model de fisa postului? Click aici pentru modele gratuite.
Evaluarea concretã a performanþelor profesionale urmãreºte îndeplinirea acestora ºi se reflectã în mod corespunzãtor pentru posturile care „solicitã” ca ºi condiþie de pregãtire studiile superioare, respectiv superioare de scurtã duratã, ori medii sau generale, în funcþie ºi de gradul sau treapta profesionalã - „indicator” al nivelului de responsabilitate.
Desigur, obiectivul evaluãrii postului ºi al muncii este reprezentat de performanþã. Folosind un limbaj de specialitate, vom sublinia cã rezultatul mãsurabil al activitãþii depinde de mijloacele utilizate sau, mai exact, cã eficacitatea (ceea ce trebuie obþinut) se va asigura prin eficienþã (cum se obþine) - cei doi parametrii ai performanþei. De bun simþ ºi logicã ne apare ideea cã relevantã pentru ultimul este competenþa. Sugestivã în acest sens este definiþia regãsitã în prevederile art. 3 lit. a) din Anexa Ordinului comun al Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii nr. 4543/20041 ºi a Ministerului Muncii, Solidaritãþii Sociale ºi Familiei nr. 468/2004 pentru aprobarea Procedurii de evaluare ºi certificare a competentelor profesionale obþinute pe alte cãi decât cele formale: „capacitatea unei persoane de a utiliza cunoºtinþe teoretice, deprinderi practice ºi atitudini specifice pentru a realiza activitãþile cerute la locul de muncã” (s.n.).
În sprijin ne vin ºi precizãrile de la lit. b) respectiv c) din acelaºi articol, care aratã cã standardul ocupaþional de pregãtire profesionalã este documentul ce precizeazã unitãþile de competenþã ºi nivelul calitativ asociat rezultatelor ºi definesc unitatea de competenþã ca fiind o activitate majorã a unei ocupaþii ºi rezultatul asociat acesteia.
Din analiza celor de mai sus reiese cã angajarea persoanelor, pentru a desfãºura orice activitate economicã, atât în sectorul privat cât ºi în sectorul public, se face în funcþie de competenþã - consistenþa acesteia, în ceea ce ne priveºte, fiind datã în principal de experienþã ºi în subsidiar de pregãtirea salariaþilor. Desigur, apreciem cã acestea sunt strâns legate - pe de o parte, experienþa conduce la obþinerea cunoºtinþelor iar, pe de altã parte, pregãtirea înseamnã atât cea obþinutã prin cãi formale (în urma absolvirii unor cursuri, studii universitare) cât ºi informale (activitate legalã independentã, sub orice formã, sau activitate remuneratã, indemnizatã).
În acord cu ideea de mai sus, s-a punctat2 cã formare (pregãtirea) profesionalã este alcãtuitã din douã pãrþi: formarea profesionalã prin sistemul naþional de învãþãmânt ºi formarea profesionalã în afara sistemului naþional de învãþãmânt.
„Piaþa muncii, prin funcþiile sale, este puternic implicatã în acest proces, mai ales prin segmentul de formare profesionalã în afara sistemului naþional de învãþãmânt. Acesta se constituie dintr-un dispozitiv principal de modelare a ofertei de forþã de muncã, de ajustare a cererii ºi ofertei de muncã, de influenþare a dezechilibrelor dintre oferta de calificare a sistemului naþional ºi de formare profesionalã, în raport cu cererea sistemului productiv, aspiraþiile indivizilor în procesul de formare iniþialã, prin sistemul naþional de învãþãmânt ºi ulterioarã, în afara acestui sistem.”3 (s.n.)
Comentarii articol (0)