Clauzele de neconcurenta in contractul de munca

Salariatilor li se impune sa adere la contractele tipizate ale societatilor sau sa renunte la slujbe. Aplicabilitatea clauzei de neconcurenta dupa incetarea raporturilor de munca a generat o serie de dificultati in practica, avand in vedere ca salile de judecata sunt pline de litigii avand ca obiect anularea ei. Indiscutabil, obiectivul reglementarii este protejarea intereselor angajatorului, precum si evitarea oricarui conflict de interese cu cel pentru care actionezi in calitate de angajat. A lucra pentru angajator inseamna, in acelasi timp, a nu lucra impotriva intereselor acestuia. Insa, din pacate, trendul actual al angajatorilor este sa exagereze, incluzand in contracte clauze abuzive de neconcurenta, nerezonabile. Aceste clauze tind sa intre in conflict cu drepturile individuale, pentru ca, atunci cand depaseste limitele normale si legale, obligatia de neconcurenta inseamna o limitare a dreptului constitutional la munca.

Clauza de neconcurenta se negociaza 
Clauza de neconcurenta poate fi prevazuta chiar la incheierea contractului individual de munca sau, dupa o perioada de timp, pe parcursul executarii contractului, se poate completa contractul individual de munca printr-un act aditional.
Salariatul trebuie sa cunoasca faptul ca aceasta clauza se negociaza, cuprinzand atat o negociere referitoare la perioada de neconcurenta, cat si la indemnizatia pe care o va primi. In realitate insa, de cele mai multe ori, aceste negocieri nu se fac de pe pozitii de egalitate intre angajator si angajat. Constrangerile de natura economica ii determina pe candidatii la inceput de cariera, sa semneze la angajare contracte de munca abuzive, continand clauze ce ii defavorizeaza, fiind dispusi, in momentul angajarii, la anumite compromisuri. Este limpede ca exista angajatori care, folosindu-se de situatie, vor face uz de aceasta posibilitate legala, chiar daca oferta lor (cuantumul indemnizatiei) nu se justifica in raport cu obligatia de neconcurenta solicitata salariatului. Mai mult, in practica exista numeroase situatii in care angajatorii introduc indemnizatiile suplimentare in suma finala negociata, ajungandu-se in final sa fie incorporate, si nu adaugate la aceasta.

Buna-credinta a partilor in aplicabilitatea clauzei 

Atunci cand partile utilizeaza clauza de neconcurenta cu buna-credinta, in principiu, lucrurile sunt clare in ceea ce priveste interpretarea si aplicarea acesteia. Cand insa exista riscul ca salariatul sa nu respecte clauza, atunci trebuie sa se acorde o atentie maxima in formularea si redactarea respectivei clauze de neconcurenta, in sensul ca aceasta trebuie sa fie corect formulata si sa nu limiteze drepturile salariatilor.
Aceasta clauza trebuie justificata de cadrul activitatii angajatorului, de necesitatea protejarii intereselor afacerii, precum si de nivelul de pregatire a salariatilor. Deoarece clauza de neconcurenta restrange, pe o perioada limitata de timp, libera concurenta, salariatul trebuie sa beneficieze de o indemnizatie, in lipsa careia clauza nu isi produce efectele.
Potrivit art. 21 din Codul Muncii, clauza de neconcurenta se poate introduce pentru ca salariatul sa fie obligat ca dupa incetarea contractului sa nu presteze, in interes propriu sau al unui tert, o activitate care se afla in concurenta cu cea prestata la angajatorul sau, in schimbul unei indemnizatii lunare pe care angajatorul se obliga sa o plateasca pe toata perioada de neconcurenta. 

Clauza are prevederi foarte stricte. Dupa cum precizeaza Codul Muncii, pentru a produce efecte, clauza de neconcurenta trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu urmatoarele elemente:
- activitatile care sunt interzise;
- cuantumul indemnizatiei lunare de neconcurenta;
- perioada pe care produce efecte clauza de neconcurenta;
- tertii in favoarea carora se interzice prestarea. 

In schimbul obligatiei sale de neconcurenta, salariatul are dreptul la plata unei indemnizatii, iar cuantumul acesteia trebuie sa fie prevazut in cuprinsul clauzei. Conform Codului Muncii, cuantumul lunar al indemnizatiei de neconcurenta se negociaza si este cel putin 50% din media veniturilor salariale brute ale salariatului din ultimele 6 luni anterioarei datei de incetare a contractului individual de munca sau, in cazul in care durata contractului a fost mai mica de 6 luni, din media veniturilor salariale brute cuvenite acestuia pe durata contractului.
Astfel, un angajator care doreste sa utilizeze clauza de neconcurenta, trebuie sa aiba in vedere ca existenta acesteia presupune ca salariatul este de acord cu limitarea libertatii sale de a munci, insa aceasta limitare este permisa numai cu respectarea conditiilor expres prevazute de Codul Muncii.

Durata clauzei de neconcurenta 

Clauza de neconcurenta isi poate produce efectele pentru o perioada de maximum doi ani de la data incetarii contractului individual de munca. Aceasta prevedere nu este aplicabila in cazurile in care incetarea contractului de munca s-a produs de drept. Dimpotriva, prin exceptie, desi contractul individual de munca inceteaza de drept, clauza de neconcurenta va produce efecte in urmatoarele situatii prevazute la art. 56 din Codul Muncii: lit. d) la data comunicarii deciziei de pensionare pentru limita de varsta, pensionare anticipata, pensionare anticipata partiala sau pensionare pentru invaliditate a salariatului; lit. f) ca urmare a admiterii cererii de reintegrare in functia ocupata de salariat a unei persoane concediate nelegal sau pentru motive neintemeiate; lit. g) ca urmare a condamnarii penale la executarea unei pedepse privative de libertate; lit. h) de la data retragerii avizelor, autorizatiilor ori atestarilor necesare pentru exercitarea profesiei; lit. j) la data expirarii termenului contractului individual de munca incheiat pe durata determinata. De asemenea, clauza se aplica si daca incetarea contractului individual de munca a intervenit din initiativa angajatorului pentru motive care nu tin de persoana salariatului.

Clauzele de neconcurenta ajung in instanta 

Daca salariatul, dupa ce a semnat clauza de neconcurenta, constata ca este prea restrictiva, poate cere in instanta diminuarea efectelor. Codul Muncii prevede ca aceasta clauza nu poate avea ca efect interzicerea in mod absolut a exercitarii profesiei sau a specializarii salariatului. Astfel, in cazul unei clauze abuzive, salariatul sau inspectoratul teritorial de munca pot sesiza instanta competenta, aceasta din urma putand anula total sau partial clauza, diminuand efectele clauzei de neconcurenta la limitele legale admise.

Avantajele angajatorului 

In ceea ce-l priveste pe angajator, invocarea clauzei de neconcurenta il avantajeaza din doua puncte de vedere: banii dati ca despagubire salariatului in considerarea efectului limitarii dreptului la munca i se deduc din impozitul pe profit, iar in cazul nerespectarii, cu vinovatie, a clauzei de neconcurenta, salariatul poate fi obligat la restituirea indemnizatiei si, dupa caz, la daune-interese corespunzatoare prejudiciului pe care l-a produs angajatorului. Dupa cum se observa, Codul Muncii prevede sanctiuni numai in cazul nerespectarii clauzei de catre salariat, situatia inversa nefiind reglementata expres. Obligatia angajatorului fiind aceea de plata a indemnizatiei lunare, neindeplinirea sau indeplinirea cu intarziere a acesteia atrage aceleasi consecinte legale pe care le provoaca neplata sau plata cu intarziere a drepturilor salariale. 

Dovada prejudiciului suferit ca urmare a nerespectarii clauzei de catre salariat si implicit cuantumul daunelor-interese apartine angajatorului. Daca proba nu poate fi facuta, angajatorul nu va putea solicita decat restituirea indemniza-tiei. Insa este destul de dificil de probat in instanta, de catre angajator, ce prejudicii a provocat salariatul prin incalcarea unei clauze de neconcurenta si din aceasta cauza scopul acestei clauze este mai mult unul preventiv.
In scopul evitarii neajunsurilor stabilirii pe cale judiciara a daunelor, partile pot recurge la inserarea in contractul de munca a unei clauze penale, prin care se determina anticipat cuantumul despagubirilor ce urmeaza a fi platite de catre salariat in cazul nerespectarii obligatiei de neconcurenta.

Alte sanctiuni 

Distinct de sanctiunea stipulata de Codul Muncii in cazul nerespectarii clauzei de neconcurenta, fostul salariat ar mai putea fi sanctionat contraventional sau ar putea raspunde penal in cazul in care face concurenta fostului sau angajator. Astfel, in temeiul Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale, acesta poate fi sanctionat contraventional pentru urmatoarele fapte:
a) deturnarea clientelei unui comerciant prin folosirea legaturilor stabilite cu aceasta clientela in cadrul functiei detinute anterior la acel comerciant;
b) atragerea unor salariati ai unui comerciant in scopul infiintarii unei societati concurente care sa capteze clientii acelui comerciant sau angajarea salariatilor unui comerciant in scopul dezorganizarii activitatii sale.
De asemenea, in functie de gravitatea faptei, in conformitate cu dispozitiile Legii concurentei nr. 21/ 1996, coroborat cu dispozitiile Codului Penal, cel in cauza poate raspunde penal pentru infractiuni precum divulgarea secretului profesional, neglijenta in serviciu etc.

Impozitarea 

Obtinerea de venituri aferente unei clauze de neconcurenta implica o serie de consecinte si din punct de vedere fiscal. In acest sens, desi Codul Muncii stipuleaza ca indemnizatia de neconcurenta nu este venit de natura salariala si se impoziteaza la persoana fizica beneficiara, sugerand ca ne-am afla intr-un regim diferit de impozitare decat cel aplicabil salariului, totusi prevederile Codului Fiscal impun o alta concluzie. 

Astfel, se precizeaza in art. 55 ca sunt considerate venituri din salarii toate veniturile in bani si/sau in natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca sau a unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acorda. In completare, Normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal stabilesc ca veniturile din salarii sau asimilate salariilor cuprind totalitatea sumelor incasate ca urmare a unei relatii contractuale de munca, si care sunt realizate din indemnizatiile lunare platite de angajator pe perioada de neconcurenta, stabilite conform contractului individual de munca. In consecinta, venitul obtinut cu titlu de indemnizatie de neconcurenta se impoziteaza cu 16% si se plateste de catre angajator.
Paula Sandulescu, Avocat Sova & Partners