UPDATE: Ofensa adusă însemnelor naționale ar putea fi pedepsită cu închisoarea. Proiectul, adoptat tacit de senatori

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind noul Cod penal, inițiată de un grup de 36 de senatori și deputați din PSD și UNPR, care prevede reintroducerea în Codul penal a infracțiunii de „Ofensă adusă unor însemne”, a fost adoptată tacit de către Senat astăzi, ca urmare a depășirii termenului pentru dezbatere și aprobare. Astfel, aceasta va fi trimisă la Camera Deputaților, care este for decizional.

Conform Constituției României și Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice, însemnele țării noastre sunt:

• drapelul,
• ziua națională,
• imnul,
• stema,
• sigiliul statului.

Proiectul de lege care tocmai a trecut tacit de Senat prevede că fapta săvârşită în public prin care se exprimă dispreţ pentru însemnele României va trebui să fie pedepsită cu închisoare de la unu la trei ani, în timp ce fapta săvârşită în public prin care se exprimă dispreţ pentru emblemele sau semnele de care se folosesc autorităţile se va pedepsi cu închisoare de la şase luni la doi ani.

Conform inițiatorilor proiectului, prin dispreț pentru însemnele României, pentru emblemele sau semnele folosite de autorități se înțeleg următoarele trei situații:

• lipsă de considerație sau de stimă,
• sentiment prin care se judecă un lucru ca fiind nedemn de atenție,
• defăimare.

În expunerea de motive depusă odată cu înregistrarea la Senat a propunerii legislative, parlamentarii au menționat că din actuala variantă a Codului penal lipsesc prevederi de condamnare a persoanelor care manifestă dispreț față de însemnele României, în timp ce în vechiul Cod penal erau stipulate asemenea prevederi.

„Prin incriminarea manifestărilor cu dispreț față de însemnele României, legea apără autoritatea de drept a statului român, stat care este reprezentat la nivel european și internațional prin toate însemnele României”, se arată în documentul citat. 

Inițiatorii dau ca exemplu alte 23 de state ale Uniunii Europene în care manifestarea de dispreț față de însemnele naționale este un act incriminat de Codul penal. Astfel, doar Bulgaria, Croația și Franța pedepsesc acest tip de ofensă cu amendă penală, în timp ce alte 20 de țări au păstrat pedeapsa cu închisoarea.

În prezent, lipsa de respect faţă de imn sau steag sunt sancţionate, prin reglementări speciale, cu amendă contravenţională (HG nr. 1157/2001), conform unui comunicat trimis redacției de ActiveWatch.

„Sancţionarea prin amendă contravenţională a lipsei de respect față de «însemnele naţionale» este arhisuficientă, iar dublarea sa cu o sancţiune penală, care presupune anchetă penală, judecată penală şi riscul pedepsei cu închisoarea, nu denotă decât intenţia străvezie a parlamentarilor din coaliţia majoritară de a împiedica exprimarea în public a unor atitudini şi opinii critice la adresa autorităţilor”, se arată în luarea de poziție a celor de la ActiveWatch, care protestează astfel față de această inițiativă a parlamentarilor.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul a fost prima Cameră sesizată.

Notă: În urma adoptării tacite de către Senat, documentul va ajunge în perioada următoare la Camera Deputaților, care va avea votul final în privința acestuia.

Arborarea drapelului - ce spune legislația

Constituția României prevede la articolul 12, alineatul 1 că „Drapelul României este tricolor; culorile sunt așezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roșu”. Proporțiile, nuanțele culorilor precum și protocolul drapelului au fost stabilite prin Legea nr. 75 din 16 iulie 1994. Conform acestei legi, Drapelul României se arborează în mod permanent:

• pe edificiile şi în sediile autorităţilor şi instituţiilor publice;
• la sediul partidelor politice, al sindicatelor, al instituţiilor de învăţământ şi cultură;
• la punctele pentru trecerea frontierei, precum şi la aeroporturile cu trafic internaţional;
• ca pavilion, pentru navele de orice fel şi alte ambarcaţiuni ce navighează sub pavilion românesc.

Drapelul României se arborează temporar:

• cu prilejul zilei naţionale a României şi al altor sărbători naţionale, în locurile publice stabilite de autorităţile locale;
• cu ocazia festivităţilor şi ceremoniilor oficiale cu caracter local, naţional şi internaţional, în locurile unde acestea se desfăşoară;
• cu prilejul vizitelor oficiale întreprinse în România de şefi de stat şi de guvern, precum şi de înalte personalităţi politice reprezentând principalele organisme internaţionale interguvernamentale, la aeroporturi, gări, porturi şi pe diferite trasee;
• în cadrul ceremoniilor militare, conform regulamentelor militare;
• cu ocazia desfăşurării competiţiilor sportive, pe stadioane şi alte baze sportive;
• în timpul campaniilor electorale, la sediul birourilor, comisiilor electorale şi al secţiilor de votare.

Drapelul României poate fi arborat de persoane fizice la domiciliul sau reşedinţa lor, precum şi de persoane juridice.

În situaţia în care o dată cu drapelul României se arborează şi unul sau mai multe drapele de stat străine, drapelul României se arborează astfel:

• când drapelul României se arborează alături de un singur drapel de stat străin, drapelul României se va aşeza în stânga, privind drapelele din faţă;
• când drapelul României se arborează alături de mai multe drapele de stat străine şi numărul drapelelor este impar, drapelul României se va aşeza în mijloc. Dacă numărul drapelelor este par, drapelul României va fi aşezat în stânga drapelului împreună cu care ocupă centrul, privind drapelele din faţă.

Atenție! Propunerea legislativă NU se aplică momentan. Pentru a intra în vigoare, aceasta trebuie să fie adoptată de Camera Deputaților, promulgată prin decret prezidențial și publicată în Monitorul Oficial.