Pe fondul amplificării fenomenelor și riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului, în ultimii ani, s-au intensificat controalele în rândul instituțiilor financiare și urmează noi reglementări în acest domeniu.
Rezultatele filtrării tale
60066 articole se potrivesc filtrării tale
Mai jos vezi articolele care se potrivesc criteriilor selectate.
Poți ajusta filtrele din stânga sau le poți reseta pentru a revedea toate materialele avocatnet.ro.
Duminică au loc alegerile europarlamentare și cele locale din acest an. De principiu, votul se poate exprima doar în localitatea din actul de identitate, respectiv cea de domiciliu sau de reședință. Pentru a vedea la ce secție de vot trebuie să se prezinte duminică, alegătorii au la dispoziție o aplicație gestionată de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).
Jurisprudență utilă
Dacă angajatorul nu-mi dă voie să ies din unitate în timpul pauzei de masă înseamnă că aceasta poate fi considerată timp de lucru?
Imposibilitatea de a pleca din unitate în timpul pauzei de masă nu constituie un motiv suficient pentru a considera această perioadă ca fiind timp de lucru suplimentar, potrivit unei instanțe. Pauza de masă rămâne un drept al salariatului, care nu poate fi inclusă în durata zilnică normală a timpului de muncă decât în cazuri excepționale, clar stipulate în contractul colectiv de muncă sau regulamentul intern.
Mai multe acte normative din domeniul combaterii traficului și consumului ilicit de droguri ori alte substanţe susceptibile de a avea efecte psihoactive au fost modificate recent, după cum apare într-o lege ce se aplică din această săptămână. Printre altele, procesul de evaluare a unui consumator de droguri a suferit mai multe modificări și au apărut mai multe circumstanțe agravante în legătură cu operațiunile ce implică produse susceptibile de a avea efecte psihoactive.
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a comunicat faptul că darurile de nuntă și cele de botez reprezintă venituri neimpozabile. Precizarea instituției a venit în contextul apariției unei serii de articole în mass-media și a unor ”informații” apărute pe rețelele sociale, care anunțau ”impozitarea nunților”, în preajma intrării în vigoare, la 1 iulie, a unor măsuri fiscal-bugetare noi. Între acestea, impozitarea cu 70% a veniturilor provenite din sursă neidentificată obținute de persoanele fizice înainte de 1 iulie 2024.
În primăvară, Ministerul Finanțelor (MF) a căpătat câteva atribuții noi care pot veni la pachet, în timp, cu schimbări importante pentru contribuabilii din România, opinează specialiștii de la KPMG. Concret, MF începe o colaborare cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) în domeniul infracțiunilor fiscale și este responsabil, în esență, cu gestionarea taxării pentru planul UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de ajungere la neutralitatea climatică.
Munca la înălțime este o condiție de muncă deosebită care implică riscuri semnificative pentru lucrători, iar căderile de la înălțime, în special în domeniul construcțiilor, rămân una dintre principalele cauze ale accidentelor de muncă. Pentru a preveni accidentele și a asigura siguranța angajaților, este esențial să se respecte și să se aplice reglementările de securitate și sănătate în muncă în vigoare.
Cu un nou salariu minim brut de la 1 iulie și un beneficiu de netaxare cu 50% mai mare, trebuie să ne uităm și la situația acelor angajați cărora le-au crescut salariile minime în ultimele câteva luni, ca urmare a prevederilor privind „salariile minime istorice” din Codul muncii. Celor cu salarii astfel majorate și care nu se situează acum dincolo de 3.700 de lei, angajatorii ar trebui negocieze cu lucrătorii să le majoreze salariile peste acest nivel, de la 1 iulie, sau e suficient să le crească la noul nivel minim garantat în plată? Cu noul beneficiu de netaxare în calcul și cu dezideratul de a nu crește salarii brute care să antameze diminuări ale netului, angajatorii sunt puși, iarăși, în fața unor calcule mult prea dificile decât ar fi fost necesar.
Legislația referitoare la cei care se sustrag executării pedepselor, care urmează să suporte cheltuielile aferente readucerii lor în țară, a fost oficializată, urmând să intre în vigoare la sfârșitul acestei săptămâni. Documentul prevede și un termen-limită până la care se poate decide prin hotărâre a Guvernului care sunt categoriile de cheltuieli care vor intra sub incidența acestei modificări legislative. Numai anul trecut, cheltuielile cu recuperarea fugarilor au depășit 10 milioane de lei.
O lege publicată luni în Monitorul Oficial vizează modificarea legislației privind pescuitul, fie el recreativ sau comercial, astfel încât să se reducă braconajul piscicol, fenomen cu amploare mare în țara noastră. Una dintre măsurile conținute de noua lege a pescuitului, prin care este vizată reducerea braconajului, este sancționarea mai drastică a celor care îi vor încălca regulile, unele dintre amenzile riscate de aceștia ajungând până la 10.000 de lei.