PwC România

ACCES PREMIUM

O treime din TVA lipsește din bugetul României, iar CE avertizează că statele UE nu-și mai pot permite aceste pierderi. Ce soluții există?

Bugetul României pierde anual o treime din TVA, arată Comisia Europeană în raportul privind deficitul de încasare al acestei taxe, consecința fiind că statul are dificultăți în îndeplinirea funcțiilor principale, respectiv oferirea de servicii publice. Indicatorul publicat de CE care măsoară diferența dintre TVA potențial de încasat la buget, estimată pe baza tuturor tranzacțiilor din economie și cea efectiv încasată în conturile trezoreriei statului, este ilustrativ pentru capacitatea de colectare a administrației fiscale. Deși România a experimentat de-a lungul timpului multe modificări legislative și proceduri sperând că va îmbunătăți nivelul încasărilor, rezultatele se lasă așteptate. Aceste deficiențe sunt cu atât mai vizibile în ultima vreme, cu cât veniturile bugetare au avut de suferit în contextul crizei COVID-19 și al majorării cheltuielilor. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Spațiul Privat Virtual: Care sunt beneficiile și neajunsurile portalului ANAF

Pentru majoritatea românilor interacțiunea cu autoritățile fiscale a reprezentat cel puțin o dată în viață un stres asociat cu timp îndelungat petrecut la cozi fără garanția rezolvării problemei. Pandemia a revoluționat forțat munca la distanță și în acest context și interacțiunea cu ANAF, care a îmbunătățit în câteva luni platforma Spațiul Virtual Privat (SPV) cât nu a reușit să o facă în toți cei șase ani de la lansare. Îmbunătățirile aduse facilitează și relaxează de ambele părți interacțiunile între autorități și contribuabili, reprezentând cu siguranță un pas important în digitalizarea ANAF. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Campaniile de promovare, utile în relansarea afacerilor post COVID-19. Care sunt implicațiile fiscale?

Recâștigarea vizibilității și reînnodarea legăturii cu comunitatea de clienți sunt două acțiuni importante și imediate mai ales pentru comercianții care au avut activitatea suspendată temporar din cauza pandemiei. În acest sens, va fi nevoie de implementarea unor instrumente de marketing la distanță, scalarea operațiunilor de e-commerce, organizarea unor campanii de promovare etc. Trebuie reținut că fiecare dintre contractele de acest tip încheiate presupune un anumit tratament fiscal de care trebuie ținut cont, mai ales în condițiile în care este de așteptat o intensificare a inspecțiilor fiscale. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Pandemia COVID-19, catalizatorul schimbărilor radicale în politicile fiscale?

Aducerea în discuție a elementelor fundamentale ale impozitării directe și indirecte arată că pandemia COVID-19 poate fi catalizatorul unor schimbări de substanță în politicile fiscale. Dacă ne referim doar la propunerile locale, observăm că de curând guvernul a emis o serie de principii pentru viitorul politicii fiscale, dar și că a reapărut în dezbaterea publică propunerea de schimbare a sistemului de impozitare centrat pe cota unică. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Despre bonificațiile fiscale acordate ”pe sărite” și ghinionul de a fi ales un alt tip de an fiscal decât cele avute în vedere de către o legislație fiscală incompletă și discriminatorie

Timpul continuă să treacă nu doar implicabil, ci se pare că și destul de repede, chiar și în perioada de pandemie pe care o traversăm, apropiindu-ne, astfel, de următoarea scadență trimestrială de plată a impozitelor și taxelor, ceea ce aduce în discuție din nou problema bonificațiilor fiscale aplicabile în privința impozitului pe profit. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Fiscalitatea în 2020: Măsuri reparatorii și noutăți legislative încă așteptate de companii

Anul 2020 va debuta, în domeniul fiscal, cu intrarea în vigoare a unor măsuri reparatorii, care vizează în principal OUG 114/2018, dar și cu așteptarea mediului de afaceri ca o serie de noutăți și clarificări să fie adoptate în ianuarie. Totuși, marea provocare a anului viitor va fi colectarea mai eficientă a taxelor și impozitelor existente în condițiile unei ținte de deficit bugetar de 3,6% din PIB, peste limita maximă pentru statele membre UE, precum și a îndeplinirii obiectivului bugetar pe termen mediu (MTO) de consolidare a finanțelor publice. Citește articolul