Mai jos vezi articolele care se potrivesc criteriilor selectate.
Poți ajusta filtrele din stânga sau le poți reseta pentru a revedea toate materialele avocatnet.ro.
Regulile privind acordarea perioadelor de repaus săptămânal impun nu doar respectarea numărului maxim de ore de muncă, ci și asigurarea a două zile consecutive de repaus în fiecare săptămână, conform Codului muncii. Chiar dacă angajatorul oferă două zile de repaus în perioada de referință de șapte zile, acestea trebuie să fie consecutive, altfel se încalcă dispozițiile legale.
Absolvenții facultăților de drept din străinătate au, de acum, acces mai ușor la examenele de primire în profesia de avocat, conform unei modificări legislative care a fost oficializată la sfârșitul săptămânii trecute. Măsura vine în contextul în care, chiar dacă Ministerul Educației recunoaștea diplomele obținute în alte țări, procedura de dovedire a cunoștințelor de drept român era neclară în legislația preexistentă și se făcea în baza reglementărilor stabilite de diverse asociații profesionale. Prevederile se aplică începând de astăzi.
Până la data de 25 octombrie trebuie declarate și achitate impozitul pe veniturile microîntreprinderilor și impozitul pe profit pentru trimestrul al treilea al anului 2024, conform legislației fiscale.
Punerea la dispoziție a evidențelor despre plățile transfrontaliere către comercianții online, prin declarația 396, trebuie făcută, pentru trimestrul al treilea din 2024, până la 31 octombrie. Este vorba despre raportarea CESOP, care se depune trimestrial începând din acest an.
În fiecare săptămână au loc mai multe evenimente ce vizează firmele și persoanele fizice. Astfel, indiferent de perioada anului, săptămânal există obligații legale pe care le au de îndeplinit contribuabilii sau schimbări legislative ce afectează activitatea acestora. De aceea, îți prezentăm cele mai importante evenimente anunțate ale săptămânii curente.
Avocatnet.ro vă prezintă, în sinteză, cele mai importante noutăți legislative publicate în Monitorul Oficial în perioada 7 - 13 octombrie 2024. Ele aduc noutăți care vizează atât mediul de afaceri sau activitatea profesională, cât și viața personală. Pentru fiecare punctăm pe scurt principalele prevederi și data de la care se aplică, iar explicații detaliate găsiți accesând link-urile disponibile, care vă trimit la articolele scrise de redacția noastră despre respectivele acte normative.
Valoarea comerțului online din România ar putea ajunge la 11,7 miliarde de euro în 2024, echivalentul a 3,42% din PIB, în creștere cu 10% față de anul precedent, estimează specialiștii din domeniu.
Propunerea înregistrată săptămâna trecută la Parlament privind limitarea avansurilor în antecontractele cu dezvoltatorii imobiliari și obligarea acestora să țină avansurile într-un cont dedicat investiției e un pas bun în direcția protejării cumpărătorilor, dar insuficient. Prevederile propuse nu sunt îndeajuns pentru a proteja cumpărătorii de insolvența dezvoltatorului imobiliar și a-i poziționa în fața altor creditori ai săi, iar instituirea unei obligații în sensul poliței de asigurare a investiției doar pentru dezvoltatorii care cer mai mult de 10% avans nu e tocmai echitabilă. Robert Trăilescu, avocat partener în cadrul Trăilescu și Asociații, ne arată azi care sunt carențele recentei propuneri și ce ar fi necesar să vedem în lege pe viitor.
Procesul etapizat pe mai mulți ani pentru digitalizarea relației dintre contribuabili și Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) încă mai are câteva etape importante de parcurs, inclusiv în privința raportărilor SAF-T. Din acest motiv, reprezentanții ANAF spun că eliminările de declarații actuale pot veni, cel mai devreme, abia din a doua jumătate a anului 2025.
Printr-o decizie recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) se stabilește că statele membre nu pot interzice în mod general și abstract utilizarea denumirilor din industria cărnii, mezelurilor și a peștelui pentru a descrie, comercializa sau promova alimentele pe bază de proteine vegetale, chiar dacă acestea înlocuiesc în totalitate proteinele de origine animală. Cu toate acestea, statele membre pot sancționa utilizarea unor astfel de denumiri dacă, în practică, acestea induc în eroare consumatorul, iar producătorii trebuie să furnizeze informații clare cu privire la înlocuirea ingredientelor. CJUE a concluzionat că armonizarea expresă a legislației UE privind etichetarea alimentelor acoperă și situația în care compoziția alimentelor se schimbă complet. Aceasta înseamnă că statele membre nu pot adopta măsuri naționale care să reglementeze sau să interzică utilizarea unor astfel de denumiri, în afara cadrului stabilit de legislația UE.
