Bună ziua.
Am rugămintea să-mi explice și mie un jurist din aceasta comunitate cum funcționează ridicarea excepției de nelegalitate într-o cauză care ține de dreptul muncii și se judecă în contencios administrativ.
Pe scurt, speța este următoarea :
Unui angajat i se aduce la cunoștință că i-au fost încetate raporturile de serviciu ca urmare a emiterii unei Decizii Medicale. Emitentul acestei decizii este o Comisie de Expertiză Medico-Militară din MAI, iar angajatorul persoanei în cauză este o altă instituție din MAI.
Angajatul nu este de acord cu Decizia Medicală, mai mult decât atât, a adunat probe temeinice ca aceasta a fost emisă în condiții de nelegalitate. Cum este si firesc, dorește să fie reangajat.
Iată cum s-a gândit sa procedeze :
Cheamă în judecata pe angajator si solicita anularea dispoziției de încetare a raporturilor sale de serviciu, arătând instanței că această dispoziție (care se bucura de prezumtia de legalitate) se bazează de fapt pe un act administrativ nelegal emis de Comisia de Expertiză.
Instanța ia act de ridicarea acestei excepții de nelegalitate, o retine spre judecare înainte de a trece la judecarea fondului și se va pronunta printr-o decizie separata sau o dată cu fondul.
Angajatorul se apără arătând că angajatul nu a formulat plângere prealabilă și deci acțiunea sa ar fi inadmisibilă.
Totodată, orice instituție care are în fata o Decizie Medicală de inaptitudine a unui angajat procedează la încetarea raporturilor de serviciu ale acestuia, considerand-o pe deplin legală. Nici nu ar putea altfel, pentru că nu are competenta să o pună în discuție.
Deci este admisibila cererea de judecată a angajatului care ridica excepția de nelegalitate a unui act administrativ pe care se bazează dispoziția de încetare a raporturilor sale de serviciu a cărei anulare o solicită ?
Nu a depus plângere prealabilă la angajator deoarece acesta nu avea cum să influențeze decizia Comisiei de Expertiză Medico-Militară care i-a fost comunicată și tardiv, contestarea acesteia necesitând o cerere în instanță din partea angajatului.
În cazul în care este admisibilă, este necesar să fie introduse în proces și Comisia de Expertiză Medico-Militară respectiv MAI ?
Practic, Comisia de Expertiză Medico-Militară este responsabila de emiterea nelegala a Deciziei Medicale, angajatorul doar a aplicat normele legale.
Ce părere aveți ?
Mulțumesc.
Bună ziua.
La data de 01.03.2021, angajatorul mi-a încetat în mod abuziv raporturile de serviciu.
Instanta de judecată a suspendat executarea actului administrativ de încetare a raporturilor de serviciu în data de 13.04.2021.
În data de 02.05.2022 am câștigat un alt proces în urma căruia mi s-a comutat o sancțiune de diminuare a drepturilor salariale cu 20% pe 3 luni intr-una de mustrare scrisă.
Cu aceasta ocazie, angajatorul si-a dat seama că nu operase la momentul potrivit suspendarea platii sporului de specialist de clasă pe perioada în care m-am aflat sub efectele sancțiunii de diminuare, asa ca în data de 02.05.2022 a emis o dispoziție de suspendare a plății acestui spor pe perioada în care m-am aflat sub efectele sancțiunii mai blânde. Aceasta perioada a fost 30.12.2020 - 29.06.2021. După cum puteți observa, perioada de suspendare a plății sporului de specialist de clasă include și perioada 01.03.2021 - 12.04.2021 în care am avut incetate raporturile de serviciu.
Fiind in activitate cu data de 13.04.2021 (actul administrativ de încetare a raporturilor de serviciu fiind suspendat de la executare), dispoziția mi s-a aplicat corespunzător și mi-au fost reținute în 2022 sumele de bani reprezentând sporul de specialist de clasă corespunzător perioadei din 2021 in care am fost sub efectele sancțiunii. Numai că în perioada 01.03.2021-12.04.2021 având incetate raporturile de serviciu, dacă zero lei am produs, zero lei a încasat și angajatorul.
Judecata pe fond privind anularea actului administrativ de încetare a raporturilor de serviciu s-a încheiat pe 02.03.2023, când acesta a fost anulat definitiv de instanță, care mi-a acordat o despăgubire constând în toate drepturile salariale cuvenite perioadei 01.03.2021 - 12.04.2021.
Acum s-a trezit și angajatorul, că el nu a putut să încaseze nimic din sporul de specialist de clasă pe perioada în care am avut încetate raporturile de serviciu. Doreste sa încaseze acum, ulterior hotărârii instanței și reluării raporturilor de serviciu pentru perioada 01.03.2021-12.04.2021, în baza aceluiasi act administrativ emis in 02.05.2022, ceea ce nu a putut incasa atunci când raporturile mele de serviciu erau încetate.
Nu ar fi trebuit să emită un alt act administrativ, ulterior hotărârii instanței de repunere în drepturi ?
După părerea mea, actul administrativ invocat nu putea produce efecte juridice de natura afectării drepturilor salariale în perioada în care am avut incetate raporturile de serviciu, dat fiind momentul emiterii lui, când aceste drepturi nici nu apucaseră sa fie acordate de instanța.
Se poate vorbi despre suspendarea plății sporului de specialist de clasă doar în timpul existentei raporturilor de serviciu cu angajatorul respectiv.
Între timp, la data de 02.09.2022, au fost abrogate și prevederile legale privind suspendarea plății sporului de specialist de clasă pe durata efectelor sancțiunilor disciplinare.
Mai poate acum angajatorul, în mod legal, în baza actului administrativ emis pe 02.05.2022, să-mi rețină sporul de specialist de clasă pentru perioada 01.03.2021-12.04.2021, din despăgubirea acordată de instanță ?
Mulțumesc pentru răspuns.
Nu aș putea să deschid o acțiune în anularea actului administrativ de încetare a raporturilor de serviciu în cadrul căreia să invoc excepția de nelegalitate a Deciziei Medicale ?
Judecându-mă doar cu angajatorul.
Instanța va fi obligată să se pronunțe asupra excepției înainte de a judeca fondul cauzei, iar în funcție de ceea ce va decide în privința Deciziei Medicale va anula sau nu actul administrativ de încetare a raporturilor de serviciu.
Singura problema este cine mă va despăgubi pentru salariile neacordate, în cazul anulării actului emis de angajator.
Poate fi obligat angajatorul ? Nu vad ce culpă ar avea în această speță, fiindcă s-a bazat pe un act care se bucura de prezumția de legalitate, iar verificarea acesteia îi depășea oricum competențele.
Cred că despăgubirea privind salariile neacordate o voi obține pe cale separată, într-o acțiune ulterioară, judecându-mă cu Comisia de Expertiză Medico-Militară căreia as putea să-i cer și plata unor daune materiale/morale.
Oricum, nu voi ezita să cer repararea întregului prejudiciu încă din prima acțiune.
Important este să pot dovedi tot ce mi-am propus și să am câștig de cauză.
Totuși, înclin să cred că nu voi scăpa de două acțiuni distincte și succesive.
Dorin Voicilas a scris:
Foarte interesant cazul dvs. Mai întâi, trebuie anulat actul care a stat la baza încetării raporturilor de muncă și după aceea, să solicitați reîncadrarea pe post. Deși, la prima vedere par a fi două dosare distincte, cred că puteți rezolva problema printr-o singură cerere de chemare în judecată. E un caz care necesită studiu și analiză complexă.
Bună ziua.
Am fost angajat al MAI, polițist.
Angajatorul m-a trimis la Comisia de Expertiză Medico-Militară pentru evaluarea capacității de muncă. Aceasta a emis o decizie medicală de apt limitat. Dar Comisia Centrală de Expertiză Medico-militară nu a avizat și a emis o Decizie Medicală de INAPT cu scoatere din evidenta.
În baza acestei Decizii Medicale, angajatorul mi-a încetat raporturile de serviciu.
Am fost obligat să ies la pensie.
Ulterior, studiind HG nr.56/2012, am constatat că diagnosticul clinic și funcțional pus de Comisia Centrală de Expertiză Medico-militară nu este susținut de investigațiile clinice/paraclinice conform baremului de investigații medicale obligatorii prevăzute în actul normativ. Pur și simplu lipsesc investigații medicale obligatorii fără de care nu se poate stabili in mod legal diagnosticul precizat în Decizia Medicală.
Dosarul medical conține erori inadmisibile : analize ale sângelui vechi de peste 4 ani, lipsă profil lipidic (valorile colesterolului, trigliceridelor), nu s-a examinat fundul de ochi pentru a se determina stadiul modificărilor, nu s-a montat holter 24/48 ore, dar s-a dat diagnosticul de hipertensiune arteriala stadiul II, grup de risc foarte înalt.
Doresc să fiu reîncadrat în funcția detinuta anterior și să fiu despăgubit corespunzător drepturilor cuvenite în perioada de când mi-au fost încetate raporturile de serviciu și până la reîncadrarea efectivă.
Pentru a atinge acest obiectiv, ce trebuie să fac ?
Dacă acționez în instanță pe angajator, solicitând anularea actului administrativ de încetare a raporturilor de serviciu, invocând nelegalitatea Deciziei medicale ca act premergător, am garanția că-mi voi recupera de la angajator toate drepturile cuvenite din data la care mi-a încetat raporturile de serviciu și până la reîncadrarea efectivă ?
Că, în mod evident, acesta va susține că nu este vinovat deoarece s-a bazat pe un act care se bucura de prezumția de legalitate și care excede oricum competențelor sale de verificare a legalității.
Dacă acționez în instanță Comisia Centrală de Expertiză Medico-militară, nu mă poate reîncadra, dar mă poate eventual despăgubi.
Cum să procedez ?
Sunt în termenul de 6 luni de la comunicarea actului administrativ de încetare a raporturilor de serviciu. Nu am făcut plângere prealabilă la angajator (în vederea revocării) pentru că la data la care mi s-a comunicat actul deja intrase în circuitul civil, produsese efecte juridice și nu mai putea fi revocat de către angajator. Data emiterii : 25.11.2022. Data aplicării : 16.11.2022. Data comunicării : 06.12.2022.
Vă mulțumesc.
Oare "fapta de inducere sau menţinere în eroare a unei persoane cu prilejul încheierii sau executării unui contract, săvârşită în aşa fel încât, fără această eroare, cel înşelat nu ar fi încheiat sau executat contractul în condiţiile stipulate" - nu reprezinta inselaciune conform art .215 alin3 Cod Penal ?
Concret, in momentul de fata exista un pret "afisat" al obiectului contractului, adica pretul care m-a determinat sa inchei contractul, dar si un pret "real" (mult mai mare) pe care mi s-a dat de inteles ca ar trebui sa-l platesc pentru a beneficia de un proiect tehnic corespunzator, conform tuturor standardelor si exigentelor in vigoare. Pentru pretul "afisat" nu am primit decat un proiect tehnic necorespunzator, dovedit ca atare. Evident, conform contractului, trebuia sa primesc un proiect tehnic corespunzator, complet, viabil, etc. De ce mi se cere un act aditional la contract si implicit plata unui pret mai mare, dupa incheierea contractului ?
Actualmente contractul este reziliat de proiectant, adica incheiat din punctul lui de vedere.
Eu sunt ferm convins ca nu as fi semnat acest contract daca as fi cunoscut ca pretul era de fapt altul. Consider ca este un caz clar de inselaciune, chiar daca in materie contractuala se intelege doar ca proiectantul nu si-a achitat obligatiile contractuale.
Am fost "atras" in mod inselator in semnarea contractului, pe care nu l-as fi semnat daca mi se prezenta anterior situatia reala, iar asta este mai mult decat nerespectarea unui contract.
Sa presupunem ca acest contract s-ar fi finalizat cu predarea acestui proiect, despre care as fi aflat ulterior ca este necorespunzator. Tot neachitarea obligatiilor contractuale ? Adica cum vine asta, proiectantul stie ca are prevazut in contract un proiect de categ.1 si imi livreaza un proiect mai ieftin de categ.2, in acelasi pret ?!! Si nu este inselaciune ? Nu pot sa cred !!!
Asa zisa "reziliere" a contractului a fost anuntata printr-o notificare in care se aducea la cunostinta beneficiarului ca, intrucat nu a pus la dispozitia proiectantului alt certificat de urbanism (cel anterior expirase) poarta intreaga raspundere pentru conditiile de elaborare a proiectului (documentatie pe care a primit-o simultan cu notificarea).
Cu alte cuvinte, treaba era considerata terminata si s-a lucrat atat cat permitea materialul clientului. Ceva de genul : "Daca clientul nu a venit cu ce trebuia, cu ce e de vina proiectantul ca a iesit ce a iesit ?!"
Lucrurile nu stau chiar asa. Arhitectul poarta o raspundere aparte fata de client.
Cum a putut preda un proiect in baza unui certificat de urbanism expirat ?
Apoi contractul nu prevedea un termen de finalizare. Proiectantul putea SUSPENDA executarea contractului pana la intrunirea tuturor conditiilor. Nu l-ar fi costat nimic in plus.
Notificarea "rezilierii" nu arata decat ca a incercat sa scape de obligatii, ca si cum beneficiarul nu s-ar fi incadrat intr-un termen fixat.
Inclin sa cred ca rezilierea nu poate opera in aceste conditii, iar contractul este in continuare valabil. Prin absurd, in conditiile in care proiectantul ar obtine rezilierea contractului, NU AR FI OBLIGAT DIN START SA RETURNEZE AVANSUL INCASAT, avand in vedere ca nu si-a achitat obligatiile ?
In prezent, SUNT INTRUNITE ABSOLUT TOATE CONDITIILE pentru derularea contractului, dar proiectantul considera contractul incheiat si nici nu vrea sa auda de continuarea proiectarii, in vederea inscrierea proiectului in legalitate.
Perfect de acord.
Deci inteleg ca are prioritate materia contractuala si nu este vorba de inselaciune.
Insa, dupa ce proiectantul a luat act de faptul ca beneficiarul nu este dispus sa mai plateasca suplimentar, A REZILIAT UNILATERAL CONTRACTUL, FARA A-SI ACHITA IN PREALABIL OBLIGATIILE CONTRACTUALE, INVOCAND O PRESUPUSA CULPA A BENEFICIARULUI.
Reamintesc ca nu exista clauze de reziliere in contract.
Beneficiarul a ramas cu un proiect dovedit necorespunzator cu o expertiza tehnica.
CONTRACTUL MAI ARE O PARTICULARITATE : nu a fost fixat un termen de finalizare
Presupusa culpa a beneficiarului putea fi adusa la indeplinire intr-un termen rezonabil.
In concluzie, proiectantul a incasat avansul, a livrat un proiect tehnic necorespunzator, dupa care a conditionat continuarea proiectarii de achitarea unor sume de bani neprevazute in contract, apoi vazand ca nu le primeste a reziliat unilateral contractul.
POATE RAMANE BENEFICIARUL SI FARA AVANS SI FARA PROIECTUL TEHNIC CONTRACTAT ?
Ce ar putea obtine mai usor (avansul sau proiectul) si care ar fi rezolvarea ?
Este intr-adevar o problema de natura contractuala, dar intervin urmatoarele aspecte :
1. Contractul este incheiat cu un birou de arhitectura, anterior activitatii de proiectare
2. Din activitatea de proiectare ar fi rezultat pe parcurs indicii de majorare a pretului (!)
3. Toate datele necesare proiectarii au fost comunicate inainte de incheierea contractului
4. Contractul nu prevede si alte prestari de servicii ci doar activitatea de proiectare
5. Proiectul elaborat a fost catalogat drept necorespunzator printr-o expertiza tehnica
Prin urmare, beneficiarul se adreseaza unui birou de arhitectura, semneaza un contract pt. elaborarea unui proiect tehnic pe o anumita suma de bani, i se livreaza un proiect necorespunzator, apoi i se conditioneaza predarea proiectului cerut numai dupa ce acesta accepta semnarea unui act aditional.
Proiectul necorespunzator a fost trimis prin posta, la adresa beneficiarului care, dupa ce l-a consultat, a refuzat sa-l receptioneze, transmitand arhitectului sa faca modificarile necesare.
Clauza de restituire a avansului in cazul predarii unui proiect necorespunzator nu a fost prevazuta in contract, dar presupun ca se subintelege in cazul neindeplinirii obligatiilor contractuale din culpa proiectantului. Nu exista clauze de reziliere. De asemenea, nici posibilitatea de majorare a pretului stabilit initial.
Intrebarea este : poate fi incadrata la inselaciune fapta proiectantului de a atrage beneficiarul in semnarea unui contract, prezentandu-i ulterior un alt pret mai mare si conditionand predarea proiectului corespunzator de achitarea diferentei de pret ?
Va salut.
Se poate vorbi despre inselaciune comisa de un prestator de servicii, in cadrul unui contract, daca beneficiarului, dupa ce a achitat avansul, i se pune in vedere sa plateasca un alt pret decat cel prevazut in contract, conditionandu-se efectuarea prestatiei de semnarea unui act aditional ? Daca ar fi stiut acest lucru, evident beneficiarul nu ar fi semnat contractul.
Deci se face o notificare prin executor judecatoresc. Nu se poate introduce direct o actiune in instanta, cu obligatie de a face ?
Conform celor precizate in contract, beneficiarul si-a achitat obligatiile, achitand avansul.
La finalizarea contractului, beneficiarul urma sa plateasca restul sumei convenite, dar acest lucru nu s-a produs pentru ca prestatorul nu si-a achitat obligatiile. Chiar daca nu exista un termen de finalizare, prestatorul a reziliat din proprie initiativa contractul, unilateral. Si-a insusit in acest fel avansul, o suma considerabila, fara macar sa atinga obiectul contractului. Poate face acest lucru, fara macar o clauza de reziliere ?
avocatnet.ro explicăm legislația
