Activitate Iness01

simonette12 a scris:

Nu, pentru ca nu pot fi martori in procesele de divort descendentii ( copii ), ( art.190 c.proc.civ).
Cu alte cuvinte fiul dvs. major nu poate fi ascultat in calitate de martor.
Minorii sunt ascultati , insa nu cu privire la motivele de divort ale parintilor lor, ci cu privire la aspecte ce tine de optiunea lor privind exercitarea autoritatii parintesti si stabilirea domiciliului lor la unul dintre parinti.
Art. 264. c.civ.
(1) În procedurile administrative sau judiciare care îl privesc, ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani este obligatorie. Cu toate acestea, poate fi ascultat și copilul care nu a împlinit vârsta de 10 ani, dacă autoritatea competentă consideră că acest lucru este necesar pentru soluționarea cauzei
(2) Dreptul de a fi ascultat presupune posibilitatea copilului de a cere și a primi orice informație, potrivit cu vârsta sa, de a-și exprima opinia și de a fi informat asupra consecințelor pe care le poate avea aceasta, dacă este respectată, precum și asupra consecințelor oricărei decizii care îl privește.
(3) Orice copil poate cere să fie ascultat, potrivit prevederilor alin. (1) și (2). Respingerea cererii de către autoritatea competentă trebuie motivată
(4) Opiniile copilului ascultat vor fi luate în considerare în raport cu vârsta și cu gradul său de maturitate.
(5) Dispozițiile legale speciale privind consimțământul sau prezența copilului, în procedurile care îl privesc, precum și prevederile referitoare la desemnarea de către instanță a unui reprezentant în caz de conflict de interese rămân aplicabile.

Si daca a implinit 18 ani nu mai e copil, chiar daca invata la liceu, daca trebuie sa locuiasca cu unul dintre parinti? Nu ma refeream sa fie martor, ci sa fie audiat pentru sine, pentru o impresie generala a situatiei copiilor.

Din cate am inteles, minorii de peste 10 ani sunt audiati in cazul unui divort. Si daca baiatul a implinit 18 ani nu poate sa fie audiat? Chiar daca e singurul care poate sa confirme incompatibilitatea parintilor? In discutie va fi minorul de 6 ani si cel mare stie cum se comporta taica-su cu el si cu cel mic. Multumesc.

Alimanescu George a scris:

Va reproduc mai jos dispozitiile art.8 din OUG nr.51/2008, privind ajutorul public judiciar :
Art. 8

(1) Beneficiază de ajutor public judiciar în formele prevăzute la art. 6 persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 500 lei. În acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat.

(2) Dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 800 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează de către stat în proporţie de 50%.

(3) Ajutorul public judiciar se poate acorda şi în alte situaţii, proporţional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiţie, inclusiv din cauza diferenţelor de cost al vieţii dintre statul membru în care acesta îşi are domiciliul sau reşedinţa obişnuită şi cel din România.

Membri de familie, in sensul OUG nr.51/2008 sunt : soţul/soţia (nu e cazul in situatia unui proces de divort), copiii sau alţi descendenţi în linie dreaptă, persoana care are domiciliul ori reşedinţa comună şi gospodăreşte împreună cu solicitantul, copiii sau alţi descendenţi în linie dreaptă ai acesteia.

Pai daca ambii soti au venituri, si exista doi copii, cum se calculeaza venitul fiecarei parti in cazul divortului? Copiii in partea cui sunt trecuti pentru a face o medie?

Alimanescu George a scris:

Partea care formuleaza cerere de ajutor public judiciar si dovedeste ca nu are suficiente venituri pentru angajarea unui avocat.

Ce inseamna venituri mici? O persoana cu un salariu de 1000 ron poate sa ceara un avocat din oficiu?

Am o intrebare: daca initiez un divort, cine dintre parti si in ce conditii primeste avocat din oficiu?

Dar, as putea sa ii fac baiatului act de vanzare-cumparare daca nu e major sau pot face doar o donatie?

Garsoniera a fost cumparat pe banii imprumutati de la sefii la care lucrez peste hotare. Au facut un transfer bancar intr-un cont de/al meu din Romania. Eu le platesc datoria luna de luna. A fost decizia mea pentru a avea un bun pentru viitorul copilului. Sotul stie de aceasta garsoniera, dar i-am spus ca e a surorii mele. Mi-a lasat o procura prin care pot sa o vand. Stie ca nu sunt banii lui. Muncesc in plus pentru a achita datoria si vreau sa fie a baiatului, macar atat facand pentru el in acesti ani de despartire impusa de situatie.
Cunoscand cat de egoist si razbunator e, nu as vrea sa pretinda parte din aceasta garsoniera. Mi-e frica sa nu aduca argumente ca el a intretinut baiatul in perioada cat eu am fost plecata, asta dandu-i drept asupra bunului.

Am cumparat-o deja, am cumparat-o eu si, automat e trecut si sotul in acte. Totusi, cunoscandu-l, nu as vrea sa ia o parte din bunul pe care l-am cumparat cu eforturile mele pentru copil. Ma gandeam sa fac un act de vanzare oe numele copilului. Astfel as evita riscul ca tatal sa ceara parte din aceasta garsoniera?

Eu lucrez peste hotare. Acasa a ramas baiatul de 17 ani impreuna cu sotul. Locuiesc intr-un apartament cumparat cu imprumut ipotecar si platim cam 350 de euro rata la banca. Lunar le trimit 400 de euro. Din banii pusi de o parte am cumparat o garsoniera pe care vreau sa o trec pe numele baiatului. Voiam sa intreb: daca vom divorta (ceea ce se preconizeaza) si vom ajunge la departajarea bunurilor, garsoniera cumparata pentru baiat va fi si ea impartita?

Intrebam pentru ca domiciliul e in alt oras decat imobilul si munca nu imi permite sa ma deplasez. De aceea intrebam daca pot sa fac la locul domiciliului meu sau daca e obligator de facut in orasul unde se afla imobilul, sa mearga chiriasii la finante dupa ce facem un contract de mana.