avocatnet.ro explicăm legislația
Caută (ex. salariu minim) 576 soluții astăzi
Forum Activitate sorana_sabau

Activitate sorana_sabau

Ilie1111 a scris:

Mie mi se pare că faceți o gravă eroare de interpretare.
Și nu numai mie, din practică vă spun că nu dumneavoastră aveți dreptate, ci ceilalți au dreptate.

Dacă veți citi cu atenție textul alineatului 3 al art. 729 veți descoperi un cuvânt asupra .

Interpretând teleologic și gramatical textul de lege nu se poate ajunge la o altă concluzie decât aceea că, dacă venitul este sub venitul minim pe economie, cuantumul de 1/3 respectiv 1/2 se aplică doar părții din venit care depășește jumătate din venitul minim pe economie.

Dacă legiuitorul ar fi gândit așa cum gândiț dumneavoastră, acel cuvânt, asupra, nu ar fi existat. Existența lui nu ar avea logică juridică în text.

Principiul nediscriminării nu are nicio legătură în speță.

Mai mult, dacă luăm exemplu dumneavoastră
1. debitor cu un singur debit pentru care este executat silit prin poprire, venit de 925 lei, i se reține 308 lei.
2, debitor cu un singur debit pentru care este executat silit prin poprire, venit de 920 lei, i s-ar reține 9 după părerea dumneavoastră ) 457 lei.
Adicătelea, principiul dumneavoastră al nediscriminării zice că e corect să iei mai mult de la cel cu salariul mai mic, nu? Păi, cum?!


Stimabile coleg, faptul ca practica este intr-un anumit fel nu inseamna ca este corect. (cu astfel de practicieni nici nu ma mir)

In eroare grava de interpretare sunteti Dumneavoastra. Acest lucru se intampla pentru ca nu ati citit tot ce am scris.

De unde ati dedus ca ii se retine mai mult???

E trist ca va permiteti sa comentati fara sa cititi in integralitate ceea ce am scris.

Am spus clar ca:.... in cazul unui creditor se aplica fie regula (1/3 din venit), fie exceptia (partea care depaseste jumatate din venitul minim). Exceptia se aplica doar daca prin aplicarea regulei debitorul ar fi privat de venitul minim garantat.


Venit 900 lei => se popreste 300 lei
Venit 463 lei => se popreste 0,5 lei (462,50 lei - venit minim garantat)

DEBITOR 2 venit 924 lei - venit sub minimul pe economie (parerea mea)
1 creditor se aplica art. 729 alin. (1) lit b) si se retine 308 lei intrucat aceasta retinere nu priveaza debitorul de venitul minim garantat (462,50 lei) si nici nu-i creaza o situatie inferioara Debitorului 1 => debitorul ramane cu un venit de 616 lei, suma cu care ramane si Debitorul 1.


Pacat este ca sunteti jurist si nu puteti intelege ceea ce zic, Cititi partial si superficial.

Sincer, nici nu ma mir ca avem o practica atat de proasta daca o chestiune atat de simpla, logica este interpretata atat de superficial si gresit.

Asa cititi si textul legal si asa il interpretati! Rusine!!!

Vorbiti de interpretarea textului legal, de interpretare gramaticala si teleologica,....ma determinati sa zambesc amar...in primul rand pentru o interpretare corecta trebuie sa cititi textul legal integral, in al doilea rand, exceptia si regula nu se aplica simultan, in al treilea rand ..... sincer nu vreau sa jignesc asa ca ma abtin.

P.S. Felicitari Dapix!!!


Deci jumatatea salariului minim net este intangibila, deoarece acestea se presupune ca este mijloc destinat strict asigurarii mijloacelor de existenta. Totusi... legea nu poate lipsi chiar si un datornic de mijloacele de existenta minime.....



Sunt perfect de acord cu Dvs. legiuitorul, prin introducerea in Codul de procedura civila, a urmarit asigurarea individului unui venit minim garantat, intangibil, din care debitorul sa-si procure cele necesare traiului. Acest minim garantat este 1/2 din venitul minim, restul pana la suma care o incaseaza poate fi poprit/urmarit.

Dar Dvs., precum gi-jane2 si foarte multi practicieni, faceti o confuzie si considerati ca suma urmaribila inseamna suma la care se pot aplica cotele. Nu este asa. Suma urmaribila este suma care poate fi retinuta. Astfel,
Art 729 CPC " alin. (1) lit. b)...pot fi urmarite pana la o treime"= se retine o treime
"alin. (2) urmarirea nu poate depasi jumatate" = se retine jumatate
"alin. (3) pot fi urmarite numai asupra partii ce depaseste jumatate din acest cuantum"
= se retine ce depaseste jumatatea.
Inlocuiti termenul de urmarire cu retinere in fiecare caz...e aceasi chestie... urmarire = poprire = retinere. sunt sinonime Doar ce depaseste jumatete din venitul minim se poate lua.

Nu pot sa inteleg de unde interpretati Dvs. ca se poate face o combinatie intre modurile de poprire, in sensul ca aplicam art. 729 alin. (3) combinat fie cu alin. (1) fie cu (2), nu reiese asta de nicaieri, dimpotriva alin. (3) este prevazut ca o exceptie la primele doua, iar cum am mentionat anterior pentru stabilirea sumei retinute se aplica fie alin. (1), fie alin. (2), fie alin. (3) in functie de situatia concreta.

Chiar daca s-ar putea interpreta ca din punct de vedere gramatical este precum sustineti Dvs. (ceea ce e complet eronat pentru ca se intelege foarte clar) un principiu de baza al dreptului este ca Legea se interpreteaza si aplica in spiritul ei, nu neaparat in litera ei
Asadar, daca analizam intreg sistemul de drept, inclusiv principiul nediscriminarii este evident ca executorul poate retine intreaga suma care depaseste jumatatea venitului minim net.

Revin cu exemplul meu, considerat aberant, pentru a incerca sa va fac sa intelegeti ca legiuitorul urmareste de fapt asigurarea cetatenilor ei unui venit minim din care sa traiasca (452,5 lei), si nu urmareste incurajarea obtinerii unor venituri inferioare pentru lezarea intereselor creditorilor.

DEBITOR 1 - venit 925 lei - venit minim pe economie.
1 creditor conform art. 729 alin. (1) lit. b) se retine 1/3 intreg venit => se retine 308,33 lei => Debitorul ramane cu 616,67 lei
2 creditori conform art. 729 alin. (2) se retine 1/2 din venit => se retine 462,50 lei => Debitorul ramane cu 462,50 lei - venit minim garantat pentru a asigura cele necesare subzistentei

DEBITOR 2 venit 924 lei - venit sub minimul pe economie (parerea mea)
1 creditor se aplica art. 729 alin. (1) lit b) si se retine 308,33 lei intrucat aceasta retinere nu priveaza debitorul de venitul minim garantat (462,50 lei) si nici nu-i creaza o situatie inferioara Debitorului 1 => debitorul ramane cu un venit de 616,67 lei, suma cu care ramane si Debitorul 1.
2 creditori se aplica art. 729 alin. (3) si se retine 461,50 lei - jumatatea care depaseste venitul minim, iar debitorul ramane cu 462,50 lei - venit minim garantat pentru a asigura cele necesare subzistentei

DEBITOR 2 - venit 924 lei - venit sub minimul pe economie (parerea Dumneavoastra)
1 creditor - partea care depaseste jumatate din venit: 461,50 lei se imparte la 3 => se poate retine 153,83 lei => debitorul ramane cu 770,17 lei. Debitorul 1 ramane cu un venit de 616,67 lei, iar Debitorul 2 (cu venit mai mic cu 1 leu) ramane cu 770,17 lei E corect???
(Din punctul Dvs. de vedere asa e legea pentru ca statul in vederea asigurarea egalitatii cetatenilor in fata legii si pentru a garanta un venit minim unui cetatean, chiar daca in situatia de fata Debitorului 1 ii garanteaza 616,67 lei si debitorului 2, cu venituri mai mici, ii garanteaza 770,17 lei) E logic si echitabil, nu?

2 creditori - partea care depaseste jumatate din venit: 461,50 lei se imparte la 2 => se poate retine 230,75 lei => debitorul 2 ramane cu 693,25 lei, in timp ce la debitorul 1 ramane cu 462,50 lei.
(Asadar statul pentru asigurarea egalitatii cetatenilor in fata legii si pentru a garanta un venit minim unui cetatean in situatia de fata Debitorului 1 ii garanteaza 462,50 lei si debitorului 2, cu venituri mai mici, ii garanteaza 693,25 lei) E logic si echitabil, nu?

In cazul in care un debitor are venitul de 462,50 lei nimeni nu-i poate (nu ar trebui) poprii/urmarii/retine nimic statul garantandu-i acest venit intangibil pentru asigurarea traiului, orice leu peste aceasta suma poate fi retinut, dar in cazul in care exista un singur creditor suma retinuta nu trebuie sa depaseasca 1/3 din venitul sau integral => daca e un singur creditor se retine suma mai mica dintre: 1/3 din intregul venit sau partea care depaseste jumatate din salariul minim.

Se fac multe abuzuri, sunt perfect de acord, si multi practicieni (inclusiv executori executoresti) nu citesc, nu analizeaza si nu gandesc legea, prefera sa se limiteze la a face cum a auzit de la colegul...ca oricum nici debitorii, nici creditorii nu stiu legea si merge si asa. Oameni nu contesta, nu-si exercita drepturile si aia e...banu vine, omul e multumit de ce ar trebui sa fiu exact, riguros.

Legea se citeste, se analizeaza, se gandesc situatii, se dezbate, nu se ia de bun ceea ce auzim de la unu sau altul. Gandim, ne pune intrebari, cerem clarificari, dezbatem. Asa ca astept, chiar va rog, daca aveti argumente juridice pertinente in sustinerea opiniei Dvs. sa le scrieti si dezbatem problema. Poate invat si eu ceva.

Cu solicitudine,
cum nu ati sustinut?
Cf art citat mai sus de d-na avocat, se calculeaza asa : avem minim pe ec 925:2= 462.5 scazand din pensia dvs acest cuantum, rezulta ca poprirea se poate infiinta pe acest rest de 194.5. Poprirea de 1/3 ar fi 65 de lei si daca ati avea mai multi creditori si ati avea poprire pe 1/2, retinerea ar fi de 97 de lei.


E adevarat ca calculul matematic nu e foarte exact, modificati la Debitorul 2 venitul din 900 in 912,5...

Chiar nu observati similaritatea???

Suma urmaribila inseamna ca este poprita/retinuta....nu ca la suma respectiva se aplica fractia de 1/2 sau 1/3. Mi-e greu sa cred ca nu intelegeti ceea ce va scriu.


pot fi urmărite numai asupra părţii ce depăşeşte jumătate din acest cuantum.
inseamna ca maxim suma respectiva se poate lua.
Stimabila colega, va aflati in eroare in art. 729 Cod procedura civila, redat de Doamna avocat anterior, se mentionaeza foarte clar ca, daca persoana are veniturile sub salariul minim pe economie se pot poprii (retine) doar veniturile care depasesc jumatate din salariul.
De unde deduceti Dvs. ca din aceasta suma, in speta 194,50 lei, se va retine 1/3 (65 lei) sau 1/2 (97) in functie de numarul creditorilor???
Va dezamagesc, dar rationamentul Dvs. este gresit, in cazul de fata, conform legii suma corecta care poate fi poprita este 194,50 indiferent de nr creditorilor.
Daca lecturati cu atentie art. 729 Cod procedura civila veti intelege ca regula popririi este fie 1/3 sau 1/2 din venit (intreg venit), iar prin exceptie daca venitul este mai mic decat salariul minim se poate retine suma ce depaseste acest maxim.
Sa luam un exemplu cat se poate de simplu:
Debitor 1 venit minim pe economie => 925 lei aplicam art. 729 alin. (1) si lit. b si alin (2) si se va poprii fie 308,33, fie 462.5.
Debitor 2 venit 900 lei dupa cele mentionate de Dvs. s-ar putea poprii 450/3=150 lei in cazul unui singur creditor sau 225 in cazul a 2 sau mai multi creditorii.
Vi se pare corect?

In cazul prezentat mai sus, intradevar s-a comis un abuz, s-a poprit 1/3 din venit, desi trebuia sa se aplice art. 729 alin. (3) Cod de procedura civila, respectiv trebuia sa va popreasca/retina suma de 194,50 in loc de 219.

Cu solicitudine,
Eu personal daca ar fi sa depun concluzii pe o astfel de tema, as cere sa se faca aplicarea principiului constitutional potrivit caruia legea penala mai favorabila ultraactiveaza, respectiv retoroactiveaza, prin urmare m-as folosi de art. 15 din Vechiul Cod Penal (aplicarea legii penale mai favorabile facultative) cerand sa se faca recalcularea in functie de limitele de pedeapsa noi....practic as folosi ambele coduri vechiul ar ultraactiva si noul ar retroactiva..., dar sincer nu stiu cat de deschisi vor fi judecatorii la astfel de interpretari prin care sa se faca aplicarea ambelor coduri...Desi mie personal asa mi se pare corect fiindca in fiecare cod se gaseste cate o dispozitie penala mai favorabila, iar Constitutia prevede ca legea penala mai favorabila ultraactiveaza sau retroactiveaza...


p.s. parerea mea este ca interpretarea art. din constitutie trebuie sa se faca in spiritul legii (un tratament sanctionator mai bland) in acest context cuvantul lege ar trebui interpretat in sens larg, de dispozitie penala, articol de lege si nu in sens restrans legea nr.... sau legea nr......intrucat aceptand o astfel de interpretare s-ar ajunge la aplicarea de fapt a unor tratamente sanctionatoare mai severe prin retroactivitatea legii,...un exemplu ar fi privitor la concursul de infractiuni, la achitarea pe lipsa pericolului social, pe neintrunirea elementelor constitutive, suspendarea executarii pedepsei, etc.

Dar, din pacate..., e o aplicare facultativa, instanta avand posibilitatea de a respinge si pastra pedeapsa,....totusi e o incercare si in functie de situatia concreta, de fapta, inculpat, de judecator pot exista sanse la reducerea pedepsei...
Răspuns la discuția Admitere INM 2012
Infracțiunile praeterintenționate nu pot fi săvârșite în formă continuată...deci ar rămâne doar circumstanțele agravante.... În cazul circumstanțelor agravane se poate aplica o pedeapsa pana la maximul special, iar daca acesta nu este indestulator se poate spori cu un spor de 5 ani, dar nu mai mare de o treime din acest maxim deci la prima infractiune se poate aplica un spor de 5/3 rezulta 1,66 luni rezulta ca pedeapsa maxima pentru prima infracțiune ar putea fi 6,66 luni.
Deci ar putea fi reținută recidiva postcondamnatorie, dar...instanta nu ar putea aplica o pedeapsa mai mare de 9,66 luni (cumulul aritmetic al celor două pedepse).
spor la invatat

Da aveți dreptate este furt când cineva îți i-a mașina și ți-o folosește și nu contează timpul cât a durat posesia hoțului, infracțiunea săvârșindu-se în momentul însușirii bunului pe nedrept, dar....nu doar asta contează. Am să reproduc art. 208 Cod Penal.

Art. 208. - Luarea unui bun mobil din posesia sau detenția altuia, fără consimțământul acestuia, în scopul de a și-l însuși pe nedrept, se pedepsește cu închisoare de la unu la 12 ani.
Se considera bunuri mobile și orice energie care are o valoare economica, precum și înscrisurile.
Fapta constituie furt chiar dacă bunul aparține în întregime sau în parte făptuitorului, dar în momentul săvârșirii acel bun se găsea în posesia sau deținerea legitima a altei persoane.
De asemenea, constituie furt luarea în condițiile alin. 1 a unui vehicul, cu scopul de a-l folosi pe nedrept.

Înțeleg că v-a luat bunul fără consimțământul dvs., dar nu sunt îndeplinite condițiile ce țin de latura subiectivă a infracțiunii și anume scopul producerii infracțiunii, caz în care nu se poate reține infracțiunea de FURT, faptul că nu este infracțiunea de furt nu înseamnă că a fost un comportament corect sau nu înseamnă că nu a fost săvârșită o altă infracțiune.

Încerc să vă explic cât mai pe înțeles cum stă problema cu infracțiunea de furt:

1. Luarea unui bun mobil din posesia sau detenția altuia - bani sunt bunuri mobile, bani erau în posesia dvs.nu contează timpul cât vi le-a ținut, putea să fie și sub 1 min, infracțiunea consumându-se în momentul în care v-a deposedat de bani => condiție îndeplinită;
2. Bani au fost luați fără consimțământul dvs. => condiție îndeplinită;
3. Bunul trebuie să fie luat în scopul însușirii sau folosirii pe nedrept, din păcate condiția asta nu e îndeplinită.

Spuneți că vânzătoarea și șefa de magazin v-au agresat...de aceea am pomenit de infracțiunea de purtare abuzivă, nu mă refeream la polițiști. Dacă citiți articolul din postul meu anterior privitor la ce înseamnă funcționar în dreptul penal, vă dați seama că vânzătoarea poate fi subiect calificat al infracțiunii de Purtare abuzivă. Oricum cel mai important este să puteți demonstra, deci trebuie să aveți dovezi...din păcate chiar dacă v-ar fi lovit și nu aveți certificat medico-legal, martori, etc șansele să câștigați sunt foarte foarte aproape de zero.

Indiferent că alegeți o acțiune civilă sau una penală trebuie neapărat să aveți un avocat foarte bine pregătit și interesat, singur nu aveți nicio șansă. Nu vreau să vă dezamăgesc, dar șansele dvs. de a câștiga sunt destul de reduse, oricum vă urez mult succes.
Răspuns la discuția Delapidare
Atât timp cat este angajat la societatea respectivă este funcționar...Atenție subiectul calificat este funcționar, nu funcționar public. Codul penal ne da definiția ambilor termeni la art. 147.

Art. 147. - Prin "funcţionar public" se înţelege orice persoană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost învestită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei unităţi dintre cele la care se referă art. 145. (autorităţile publice, instituţiile publice, instituţiile sau alte persoane juridice de interes public)
    Prin "funcţionar" se înţelege persoana menţionată în alin. 1, precum şi orice salariat care exercită o însărcinare în serviciul unei alte persoane juridice decât cele prevăzute în acel alineat.

Subscriu la părerea legally_aid, nimeni nu e obligat să vă răspundă, iar dacă cineva are bunăvoința să o facă ar trebui să-i fiți recunoscător(oare).

1. Pentru faptul că agenți v-au percheziționat FÃRÃ MANDAT nu puteți depune plângere pentru abuz deoarece pentru percheziția corporală NU e nevoie de mandat. Totuși pentru a efectua percheziția corporală agenți au nevoie de un motiv temeinic.

„Jurisprudenta CEDO arata perchezitionarea pe strada fara un motiv temeinic este o incalcare a Art. 8 din Conventie (Gillan si Quinton vs. Marea Britanie)”

Citeste mai mult: www.avocatnet.ro/content/for...


2. În privința infracțiunii de FURT eu personal consider că faptei îi lipseşte unul din elementele constitutive ale infracțiunii;
Art. 208. - Luarea unui bun mobil din posesia sau detenţia altuia, fără consimţământul acestuia, în scopul de a şi-l însuşi pe nedrept, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 12 ani.
Nu cred ca vânzătoarea (nu vînzătoarea) a urmărit să-și însușească suma de bani care v-a reținut-o.


Eventual împotriva ei ați putea înainta organelor de poliție o plângere pentru: Purtare abuzivă
Art. 250. - Întrebuinţarea de expresii jignitoare faţă de o persoană, de către un funcţionar public în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.
    Ameninţarea săvârşită de către un funcţionar public, în condiţiile alin. 1, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.
    Lovirea sau alte acte de violenţă săvârşite de către un funcţionar public, în condiţiile alin. 1, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
    Vătămarea corporală săvârşită de către un funcţionar public, în condiţiile alin. 1, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 6 ani.
    Vătămarea corporală gravă săvârşită de către un funcţionar public, în condiţiile alin. 1, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani.

  Art. 258. - Dispoziţiile art. 246-250 privitoare la funcţionari publici se aplică şi celorlalţi funcţionari, în acest caz maximul pedepsei reducându-se cu o treime.

Art. 147. - Prin "funcţionar public" se înţelege orice persoană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost învestită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei unităţi dintre cele la care se referă art. 145.
    Prin "funcţionar" se înţelege persoana menţionată în alin. 1, precum şi orice salariat care exercită o însărcinare în serviciul unei alte persoane juridice decât cele prevăzute în acel alineat.


Dar plângerea trebuie să o faceți în termen de 2 luni de la data săvârșirii faptei și trebuie să o puteți proba pentru că în caz contrar, în cazul în care procurorul dă NUP (neînceperea urmăririi penale) ați putea fi acuzat de: Denunţare calomnioasă
Art. 259. - Învinuirea mincinoasă făcută prin denunţ sau plângere, cu privire la săvârşirea unei infracţiuni de către o anume persoană, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
    Producerea ori ticluirea de probe mincinoase, în sprijinul unei învinuiri nedrepte, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.
    Dacă cel care a săvârşit fapta declară mai înainte de punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de persoana în contra căreia s-a făcut denunţul sau plângerea, ori împotriva căreia s-au produs probele, că denunţul, plângerea sau probele sunt mincinoase, pedeapsa se reduce potrivit art. 76.
3. Dacă doriți să depuneți plângere la poliție, mergeți la organul de cercetare penală competent (cel de la locul săvârșirii faptei) și acesta este obligat să vă înregistreze plângerea chiar dacă nu aveți datele de identificare ale persoanei...este să suficient să oferiți detalii care să ducă la identificarea acesteia (magazinul unde lucrează, ziua și ora în care a fost săvârșită fapta, detalii legate de aspectul fizic, etc).

Eu vă sugerez să discutați cu un avocat și împreună să decideți dacă merită sau aveți ceva șanse cu o astfel de plângere...totul depinde și de probele pe care le aveți.
Însă dacă ați fost surprins cu ceva la dvs.(bunuri din magazin neachitate) sau ați avut un comportament recalcitrant (motiv pentru care ați și primit amenda pentru tulburarea ordinii și liniștii publice) nu cred că veți avea șanse de reușită, ba mai mult s-ar putea să vă înrăutățiți situația.



Pai eu din exprimarea dvs. înțeleg că ar fi vb. de un concurs de infracțiuni (ambele fapte au fost săvârșite înainte ca hotărârea pt. fapta executată să rămână definitivă)

În cazul în care este vb de concurs de infracțiuni se stabilește pedeapsa pentru infracțiunea nr. 2, săvârșită înainte ca hotărârea pentru infracțiunea nr. 1 să fie definitivă, se alege care dintre pedepse este mai grea, aceasta putandu-se spori cu un spor de pana la 5 ani, ulterior scazandu-se pedeapsa deja executata.


De exemplu: Infractiunea nr. 1 pedeapsa de 3 ani - executati
Infractiunea nr. 2 in curs de judecare sa presupunem ca se aplica pedeapsa de 4 ani

Pedeapsa de 4 ani este mai grava si presupunem ca se aplica si un spor de 1 an.

Deci pedeapsa rezultanta pentru ambele infractiuni este de 5 ani, din care se scade timpul executat, respectiv 3 ani, ramanand de executat 2 ani. (asta in cazul in care fapta nu a fost savarsita dupa ce si-a executat pedeapsa caz in care subscriu la spusele domnului av. matahachiro)

Deci raspunsul la intrebarile dvs. ar fi:

1. DA, bineinteles ca poate fi judecat pentru o fapta savarsita inainte sa fi executat o pedeapsa pentru o alta infractiune (asta daca nu s-a prescris).
si
2. DA se scade pedeapsa executata daca ambele infractiuni au fost savarsite inainte ca hotararea pentru infractiunea nr. 1 sa fie definitiva.