Activitate dan_co

Se pare ca raspunsul specialistului este concludent.

Cu stima,
Dan C.

Nu s-a confruntat nimeni cu o situatie similara? Sau macar un punct de vedere argumentat teoretic, daca practica nu ne ajuta?!

Cu stima,
Dan C.

Poate ajuta la formularea unei opinii, referitor la organul de executare competent:

Legea 134/2010 privind Codul de procedura Civila

CARTEA a V-a Despre executarea silită
TITLUL I Dispoziţii generale
CAPITOLUL I Scopul şi obiectul executării silite
Articolul 623 Organul de executare
Executarea silita a oricarui titlu executoriu, cu exceptia celor care au ca obiect venituri datorate bugetului general consolidat sau bugetului Uniunii Europene si bugetului Comunitatii Europene a Energiei Atomice, se realizeaza numai de catre executorul judecatoresc, chiar daca prin legi speciale se dispune altfel.


Legea nr 500/2002 privind finantele publice. Legea finantelor publice

Art. 2 Definitii
In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos se definesc dupa cum urmeaza:
41. varsamant - modalitate de stingere a obligatiei legale, prin virarea unei sume de bani, efectuata de un agent economic sau de o institutie publica ori financiara;
42. venituri bugetare - resursele banesti care se cuvin bugetelor prevazute la art. 1 alin. (2), in baza unor prevederi legale, formate din impozite, taxe, contributii si alte varsaminte;

Cu stima,
Dan. C

Buna ziua.
Printr-o hotarare judecatoreasca definitiva, pronuntata intr-un dosar penal, in care o institutie publica, finantata integral de la bugetul de stat, s-a constituit parte civila, instanta a obligat pe condamnatul persoana fizica sa plateasca despagubiri civile, in vedere repararii prejudiciului material cauzat institutiei publice.
1. Avand in vedere ca sumele reprezentand despagubiri civile se vor vira la bugetul de stat, competenta de executare apartine A.N.A.F. (aplicandu-se C.Pr.Fiscala) sau unui executor judecatoresc (aplicandu-se C.Pr.Civ.)?
2. Aceste sume reprezentand despagubiri civile sunt asimilate altor creanţe bugetare care, potrivit legii, sunt asimilate creanţelor fiscale (avand in vedere prevederile art. 2 alin. 2 lit.c din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala)?
3. Pentru ca, daca nu sunt asimilate creantelor bugetare care, potrivit legii, sunt asimilate creanţelor fiscale, inseamna ca nu intra in sfera creantelor administrate potrivit Codului de procedura fiscala si sunt aplicabile regulile Codului de procedura civila privind executarea silita?
4. In cazul in care sunt creante bugetare asimilate creantelor fiscale, daca s-a inceput executarea silita cu un executor judecatoresc, conform prevederilor C.Pr.Civ., care este procedura de desfiintare a executarii incepute si sesizarea organului competent din cadrul A.N.A.F.?

Va multumesc!
Cu deosebita stima,
Dan C.

Nu am spus ca am experienta... NU AM EXPERIENTA... iar acesta este si motivul pentru care am supus discutiei subiectul,expunand posibilitati alternative... si tot acesta e motivul pentru care v-am solicitat opinia... (sa ma intelegeti: nu consider ca aceasta constatare e jignitoare, e o evidenta pe care eu o stiu si tocmai din acest motiv incerc sa ma perfectionez:) )

Revenind strict la subiect: Poprirea nu poate fi ridicata din propria initiativa de catre angajatorul tert poprit, este necesar ca executorul sa transmita tertului poprit o adresa de ridicare a popririi.

Cu stima,
Dan C.

Pentru a se putea ridica poprirea, este necesar ca executorul sa transmita tertului poprit o adresa de ridicare a popririi. In cazul in care poprirea a fost validata, trebuie sa se pronunte instanta de executare prin incheiere executorie.
Cu stima,
Dan C.

Un ultim argument:
1. Va rog sa observati faptul ca suspendarea prevazuta la art. 5 alin. (3) din Legea nr. 77/2016 are in vedere doar situatia prin care se notifica transmiterea dreptului de proprietate asupra imobilului, deoarece doar aceasta situatie este reglementata in cuprinsul art. 5;
2. Totodata, suspendarea reiterata la art. 8 alin. (3) vizeaza cererea prevazuta la alin.(1) al art. 8, respectiv

stingerea obligatiilor nascute din contractul de credit ipotecar si sa se transmita dreptul de proprietate catre creditor

.

Din nou, avand in vedere prevederile C.pr.civ. referitoare la poprire, consider ca aceasta suspendare sub nicio forma nu poate fi interpretata ca si sistare a retinerilor salariale de catre angajatorul tert poprit si virarea drepturilor salariale integral catre salariatul debitor.

Tot in sprijinul acestei idei:
1. Avand in vedere ca se vorbeste de

plată către creditor

, in conditiile unor executari silite prin poprire, este evident ca sunt vizate doar platile efectuate de catre executor catre creditor (cu atat mai mult, este exclus sa ne gandim ca este vizata o eventuala plata voluntara a debitorului, in contextul executarii silite prin poprire);
2. Tertul poprit (angajatorul) nu face nicio plata, el doar indisponibilizeaza sume la dispozitia executorului (in baza legii), iar acesta din urma va plati sumele poprite catre creditor;
3. Cele doua teze, care se refera la suspendarea oricarei plati către creditor (teza 1), precum şi orice procedură judiciară sau extrajudiciară demarată de creditor sau de persoane care se subrogă în drepturile acestuia îndreptată împotriva consumatorului sau a bunurilor acestuia (teza 2), vizeaza procedura executarii silite care a fost infiintata de catre executor si incuviintata de catre instanta, executarea devenind efectiva (teza 1), respectiv procedura executarii silite care a fost initiata de catre creditor, dar executarea nu a devenit inca efectiva (teza 2);
4. Suspendarea platii catre creditor, pe care, in aceste spete, doar executorul o poate face (plata), nu este de natura a suspenda/anula celelalte prevederi ale codului de procedura civila, care impun obligatii in sarcina tertului poprit.

5. TOATE ARGUMENTELE PREZENTATE SUNT IN CONTEXTUL IN CARE CONSIDERAM CA ACEASTA SUSPENDARE SE APLICA SI EXECUTARILOR SILITE PRIN POPRIRE, CAZ IN CARE IMOBILUL - LOCUINTA NU MAI ESTE IN PROPRIETATEA DEBITORULUI: Cu alte cuvinte, se aplica atat in cazul notificarii de dare în plată, cat si in cazul notificarii de ștergere a datoriei (executare silita).

6. DAR... in cazul notificarii de dare în plată, imobilul-locuinta este inca in proprietatea debitorului si acesta face plati directe catre creditor (banca), pe cand, in cazul notificarii de ștergere a datoriei, imobilul-locuinta nu mai este in proprietatea debitorului si platile catre creditor (banca) le face executorul.
Astfel, PREVEDERILE C.Pr. Civ. REFERITOARE LA POPRIRE, sunt elemente obiective si pertinente care pot sustine punctul de vedere ca aceasta suspendare se refera doar la situatiile in care se poate face o notificare de dare în plată (imobilul-locuinta este inca in proprietatea debitorului). In caz contrar, daca se aplica inclusiv in cazul notificarii de ștergere a datoriei (executare silita), trebuie respectate si prevederile C.Pr. Civ. referitoare la poprire.

Cu stima,
Dan C.

In lege se precizeaza ca

se suspendă orice plată către creditor, precum şi orice procedură judiciară sau extrajudiciară demarată de creditor sau de persoane care se subrogă în drepturile acestuia îndreptată împotriva consumatorului sau a bunurilor acestuia

.
Dar la art. 784 din C.pr.civ. se mentioneaza expres:

Efectul înfiinţării popririi
(1) Din momentul comunicării adresei de înfiinţare a popririi către terţul poprit sunt indisponibilizate toate sumele şi bunurile poprite. De la indisponibilizare şi până la achitarea integrală a obligaţiilor prevăzute în titlul executoriu, inclusiv pe perioada suspendării urmăririi silite prin poprire, terţul poprit nu va face nicio altă plată sau altă operaţiune care ar putea diminua bunurile indisponibilizate, dacă legea nu prevede altfel

.
Ori, legea nu prevede ca nu se vor mai retine sumele de bani poprite, ci doar ca se vor suspenda platile catre creditor.
Ca solutie, pentru respectarea prevederilor C.pr.civ., consider ca angajatorul tert poprit nu poate sa elibereze aceste sume catre angajatul debitor, dar le va consemna la dispozitia executorului judecatoresc, care este obligat sa nu faca nicio plata catre creditor pana la finalizarea procedurii prevazuta de Legea 77/2016. Ulterior, in functie de intelegerea partilor sau de hotararea judecatoreasca, sumele vor fi eliberate, de catre executor, debitorului sau creditorului, dupa caz.
In sustinerea acestei solutii, cred ca este relevanta si situatia in care poprirea a fost incuviintata de instanta de judecata. Cum poate un angajator sa nu mai retina sumele stabilite de instanta, in lipsa unei hotarari judecatoresti de desfiintare a popririi?!

Va rog sa va exprimati parerea fata de acest punct de vedere, deoarece cu siguranta vor fi nenumarate astfel de situatii in viitorul imediat.

Cu stima,
Dan C.

Cred ca aceasta abordare a unei Curti de Apel ne ofera un raspuns:

Curtea de apel a reţinut că, întrucât în privinţa acestei condamnări a intervenit reabilitarea de drept, având drept consecinţă lipsa antecedentelor penale ale persoanei şi încetarea oricăror interdicţii şi decăderi ce derivă din condamnarea penală definitivă, în mod greşit pârâtul a apreciat că reclamantul nu îndeplineşte condiţia bunei reputaţii în sensul dispoziţiilor art. 14 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 303/2004 pentru motivul că „figurează în evidenţele operative ale poliţiei”.

A mai reţinut instanţa că, deşi nu se evidenţiază ca antecedent penal, o condamnare cu suspendarea executării pedepsei sau alt gen de condamnare pot apărea în unele evidenţe speciale, interne, ale poliţiei, însă acestea nu prezintă nici un fel de relevanţă şi nu au nici o consecinţă în ceea ce priveşte percepţia opiniei publice asupra persoanei, iar, întrucât asemenea evidenţe nu sunt şi nu pot fi aduse la cunoştinţa publicului, sunt lipsite de efecte asupra persoanei, nu îi afectează şi nu trebuie să-i afecteze în niciun mod imaginea. Dacă legiuitorul, intervenind cu instituţia reabilitării de drept, înlătură prin aceasta orice antecedente penale, cu atât mai mult nişte evidenţe ale poliţiei, de organizare internă, nu pot marca o persoană „à la long” şi nu trebuie să-i afecteze imaginea şi accesul la o funcţie sau o carieră.

...............................

De altfel, prin reabilitare se înţelege chiar „restabilirea bunei reputaţii” (Mic dicţionar academic, Volumul IV, Literele P-Z, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2003, p. 174), iar în doctrina de drept penal s-a afirmat că „prin reabilitarea unui fost condamnat se înţelege reinserarea socială completă a acestuia prin înlăturarea pentru viitor a tuturor incapacităţilor şi interdicţiilor ce decurg în general dintr-o hotărâre de condamnare şi prin repunerea lui, din punct de vedere moral şi social, în situaţia pe care o avea înainte de condamnare” (C. Bulai, B. Bulai, Manual de drept penal, Partea generală, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2007, p. 649).

[ link extern ]

Cu stima,
Dan C.