Activitate adriano12

Va multumesc pentru obiectvitate si pentru faptul ca ati inteles cu adevarat drama prin care trec.

Ati inteles ce am vrut sa spun prin ,,misogina''. Trebuia sa spun ca suferita de ,,misandrie''? Nu stiu daca ati auzit de acest termen si nici nu stiu daca va incadrati in el. Cert e ca urati barbatii si sunteti foarte frustrata in ceea ce ii priveste. Si nu cred ca sunteti destul de responsabila ca persoana, daca afirmati ,,Cin vrea sa fie ingrijitorul principal al unui copil mic?''. Eu ridicam problema in toata aceasta discutie, ca nu sunt lasat in calitate de parinte, cu drepturi perfect egale, conform dreptului/codului familiei, sa imi exercit calitatea de parinte. Ori cand e vorba de probleme importante din viata copilului, eu cred ca ambii parinti trebuie sa ajunga la un consens, nu ca unul dintre ei sa faca ce crede el de cuviinta, atunci cand celalalt nu este de acord cu el, cu privire la niste aspecte vitale legat de copilSubliniez. Vitale.. Mereu m ati condamnat ca de ce incerc sa ma implic in cresterea copilului. Repet : cred ca aveti niste probleme...

cris0811 a scris:

Misogin= care are dispret fata de femei ! Trecand peste faptul ca nu va era adresat acest comentariu, nu aveti nici proprietatea termenilor! Familie? Care familie? Aia in care vreti sa va evacuati sotia in liniste si fara sa traumatizati copilul? Puneti-va ordine in ganduri.

adriano12 a scris:

Sunteti misogina si nu numai. Aveti mari frustrari . Tineti pentru dvs traumele prin care ati trecut. Aici este vorba despre mine si familia mea.

cris0811 a scris:

Va reamintesc ca mama e aia care sta 2 ani acasa cu copilul:))) tot ea si alapteaza… in general :)))) se pare ca dvs aveti o mare problema cu asta. Il mai stiu eu pe unul, tot asa devotat. Banuiesc ca stiti despre cine vorbesc si ce s-a intamplat cu el. Faceti parte din aceeasi asociatie?

Nu este vorba de lipsa de personalitate din partea mea si nici de tinere sub papuc. Efectiv nu intelege sau nu ii pasa ca imi incalca niste drepturi fata de copil. Ori eu ca sa iau atitudine trebuie sa ma cert serios cu ea si nu vreaus a traumatizez copilul, desi ea risca sa facem acest lucru. In fine. Am tras concluziile necesare din toate aceste discutii. Parerile au fost mai mult sau mai putin corecte raporttat la situatia exxistenta. Insa e de inteles, deoarece nu am putut sa cuprind in cateva fraze toata situatia, aceasta fiind una destul de complicata

Sunteti misogina si nu numai. Aveti mari frustrari . Tineti pentru dvs traumele prin care ati trecut. Aici este vorba despre mine si familia mea.

cris0811 a scris:

Va reamintesc ca mama e aia care sta 2 ani acasa cu copilul:))) tot ea si alapteaza… in general :)))) se pare ca dvs aveti o mare problema cu asta. Il mai stiu eu pe unul, tot asa devotat. Banuiesc ca stiti despre cine vorbesc si ce s-a intamplat cu el. Faceti parte din aceeasi asociatie?

Eu cred ca dumneavoastra aveti niste probleme, drept pentru care va rog sa nu mai interveniti aici. Cred ca nu vorbesc clar limba romana pentru dvs. Ce nu puteti intelege? Ca nu sunt lasat sa particp la cresterea copilul;ui? Deci in concluzie, va rog inca o data, tineti discursuri frustrate, de om divortat si limitat pe alocuri, pentru dvs


cris0811 a scris:

Mama e isterica? Sau tatal care vrea sa care copilul la analize de doua ori pe an, ca..asa vrea el! La nutritionist nu ai nevoie de mama sj de copil, poti sa mergi si singur sa iti faca un meniu pentru copil. Chiar e recomandat sa mergi sa discuti jn liniste. Cine il opreste? Mama? Nu cred ca e stapana pe timpul lui. Monopol al mamei?? Traim in Romania, unde mama sta acasa cu copilul minim 2 ani! Cine ati vrea sa fie ingrijitorul principal al unui copil mic?

i

l

Spuneti ca dansii au crescut doi baieti minunati. Eu nu pot sa spun ca particip la crestrea, educatia, santatea copilului. Tocmai aceasta este problema pe care o am. Nu pot accepta sa stau si sa privesc cum sotia isi exercita singura drepturile si obligatiile fata de copil, deoarece in anumite situatii importante nu ia decizii bune pentru el, din punctul meu de vedere.Ori nu este vaduva sau divortata, cu un sot dezinteresat care iese toata ziua la ,,baute '' cu amicii si apoi vine acasa si ii terorizeaza si pe ea si pe copil. Din contra, ma consider un tata foarte resonsabil., care vrea sa fie lasat sa faca parte integral din viata copilului nostru. Nu cand si la ce vrea sotia, Deci nu pot accepta sa stau ,,pe bara'' si sa ma uit cum creste ea copilul, bine sau rau, pentru ca copilul are inca ambii parinti, care inca sunt casatoriri si inca locuiesc impreuna.

Nu ati citit cu atentie. Am ziis: ,,,Pe mine ma consuma destul de rau situatia aceasta, in care ca sa pot sa imi exercit drepturile asupra copilului ar trebui sa fac vreun gest necugetat, sa folosesc forta, etc ceea ce nu doresc.''

Eu nu am fost si nu sunt violent de niciun fel. Spuneam ca doar asa cred ca m-as putea impune, ca sa pot sa ma implic in cresterea copilului. Ceea ce nu am de gand sa fac(sa fiu violent, desi se joaca cu nervii mei). De ce ati concluzionat ca sotia e abuzata? Dvs va auziti ce spuneti? E abuzata ca eu sunt nevoit sa ma uit lung cum ea vrea sa creasca de capul ei copilul? De parca ar fi vaduva sau divortata? As aaccepta intr=o oarecare masura sa se ocupe ea mai mult de copil, dar de multe ori nu ia deciziile cele mai bune pt acesta, din punctul meu de vedere si nici nu ma consulta. Caci altfel, daca vedeam ca este foarte responsabila si ia deciziile corecte pt copil, as sta mai in umbra, Insa stiti dvs, si eu imi iubesc copilul si eu vreau sa il protejez. Ma consider un tata responsabil comparativ cu majoritatea tatilor din ziua de azi si am si educatie si cultura cat sa ii prinda bine copilului nostru. Si eu ii vreau binele. Dar nu tine cont de parearea mea sau ideile mele , care pot fi mai bune uneori, in ceea ce priveste copilul. Dvs cum v ati simti daca sotul dvs nu v-ar da voie sa va implicati mai deloc in cresterea , educatia copilului dvs? Ati spune ,Multumesc!'' si ati iesi cum doamnele la coafor?