Activitate Cradu85

cred ca si din punctul lor de vedere, si al legii. Si daca e al lor, fac ce vor cu el.
Nimeni nu e obligat sa lase mostenire, asta trebuie sa stiti..

Mă refeream la faptul că va fi tot al lor chiar daca va rămâne doar unul singur in viață.

Vb si dvs cu tatl, nu stiu de unde ati aflat ca vrea sa ii dea tatalui.

In ultimele săptămâni ambii părinți au spus că trebuie să meargă în țara, din diferite motive (mama că îi expiră cartea de identitate, iar tata pentru a-și lua și echivala vechimea în munca din România pentru a se pensiona aici). Dar nu a însemnat nimic până când nu mi-a spus fratele meu ce vor să facă.
Sunt total de acord că dacă vor să vândă sa ii dea tot fratelui meu sunt liberi să o facă, deși sper sa existe o cale să nu pierd tot.
Din cate știu, inclusiv procesul de partaj ar fi unul foarte dificil, pentru că nu există un act de proprietate pe acel apartament, ci doar un contract de vânzare-cumpărare, el fiind achiziționat în anii 80, și nu au mai făcut schițe cadastrale sau ce era de făcut pentru asta, iar prin 2015 costurile erau destul de mari.

gi-jane2 a scris:

Eu nu vad lucrurile în felul ăsta

dar cum?
deocamdata asteptati moara unul din ei si vedeti atunci ce acte s-au facut sau daca s-au facut.

Așa cum am spus, din punctul meu de vedere, apartamentul este al lor, până în ziua când ambii vor fi prăpădiți. E casa pe care au "cladit-o" împreună, casa în care s-a format această familie, așa cum e ea, imperfectă. Din partea mea, acel apartament va fi al lor inca pentru 50 de ani (ambii părinți au astăzi în jur de 60, deci cred că sunt foarte optimist), dar nu pot sa accept că ei sunt atât de părtinitori încât să lase fratelui meu, deși eu am muncit sa am familia pe care ei au avut-o și spun că și-au dorit-o atât de mult, dar care noi 4 am pierdut-o tot datorită lor (mama suferea de gelozie excesivă, iar lui tata ii cam placea sa umble), in timp ce fratele meu doar se plimbă și se distrează.
PS. Îmi cer scuze daca mă repet, dar nu pot sa nu remarc faptul că mă cuprinde un sentiment de vinovăție de fiecare daca când mă gândesc la faptul că eu vorbesc acum de moștenire iar părinții încă trăiesc.

Tata poate face ce vrea cu partea lui, deci da, îi poate dona fratelui dvs. jumătatea lui fără să aveți vreun cuvânt de spus. Copiii nu au dreptul la bunurile părinților cât timp ei sunt în viață. Mama poate face același lucru pentru dumneavoastră. Altfel, la decesul dumneaei fratele va moșteni încă o jumătate din cota ei. Deci va avea 3/4 din apartament.

Adică prin această "acțiune" eu voi pierde definitiv orice drept asupra părții care mi s-ar cuveni din partea care i se cuvine tatălui meu?
Eu nu vad lucrurile în felul ăsta: tata ii lasă fratelui iar eu voi lua de la mama. Atâta timp cât ambii, dar și când unul dintre ei nu va mai fi, apartamentul este al lor. Al meu și al fratelui meu va fi doar când niciunul dintre părinți, sper eu peste 40 de ani, nu va mai fi.

Buna seara.
Părinții mei și ai celuilalt frate drept, au un apartament cu 4 camere. Părinții au divorțat în urmă cu 15 ani, dar nu au făcut niciodată partajul. Între timp, toți 4 am plecat din țară, tatăl și-a luat cetățenia in noul stat, din câte știu a renunțat la cetățenia română (cel puțin a spus că i-au tăiat cartea de identitate românească) și s-a recasatorit in străinătate.
Mama este in continuare cetățean român.
In ultimele zile, am aflat, de la celălalt frate, că urmează să meargă toți 3 in România și tata sa ii lase fratelui o partea lui, sau o procură ceva sa poată să sa ia partea lui.
Din câte știu, mama nu dorește vânzarea apartamentului și din cunoștințele mele, cred că asta ar fi singura modalitate pentru a mă elimina de la partea lui.
De asemeni, nu știu dacă această nouă sotie a lui (pentru că nu s-au căsătorit în țară), are și ea dreptul la jumătate din jumătatea lui (așa cum ar fi fost dacă erau căsătoriți in România).
Poate face așa ceva?
Va mulțumesc.

Buna ziua. De curand m-am mutat in Italia cu familia (sotia si 2 copii minori).
Lucrez aici si documentele mele sunt in regula, dar pentru a face documente si celorlati din familie, mi s-a cerut apostilarea si traducerea certificatelor de casatorie si de nastere (toate fiind modelul nou, bilingv).
Unde as putea apostila aceste documente, daca eu sunt deja in Italia (zona Veneto)?
Din cate am citit apostilarea se face la prefectura judetului. Daca e asa, ar putea mama sotiei sa se ocupe de apostilari, fara vreo procura notariala?
Bineinteles, daca as putea primi si costurile aproximative si termenele incare s-ar realiza, atat in Romania cat si la Consulat (daca se pot face aici), ar fi binevenite. Va multumesc.

Buna, da, poti apela la serviciile unui avocat.
Dar nu ai procedat corect. Constatul amiabil se depune la asigurator in termen de 24 de ore, dar se completeaza pe loc. CA este, sa o numesc asa, o declaratie a evenimentului. Modul in care agetul/agentii a fost putin exagerat dar are un oarecare temei legal.
Succes!

Imi cer scuze pentru greselile facute. Am scris de pe telefon si am fost si intrerupt de un apel. Persoanele respective sunt, presupun eu, consumatori de halucinogene, nu sotia mea.

Buna.
Locuiesc in chirie intr-un apartament, nu intru in detalii mau multe.
Problema este ca de cateva luni au inceput sa se perinde prin zona cateva persoane dubioase. Initial erau doar vreo 4, dar acum au ajuns la peste 20. Eu lucrez in strainatate si vin o data la cateva luni acasa, dar sotia sta cu copilul in Romania. Locuind si la parter, cu vedere in fata blocului, realizati ca ii este adesea teama sa iasa afara sau chiar sa doarma noapte. Cumva presupun ca si consuma substante halucinogene. Sotia i-a vazut in cateva randuri si din ce mi-a explicat de cateva ori, parea a fi fost vorba de asa ceva. Au un tupeu extraordinar. Se cearta si ameninta vecinii. Uneori iau presurile de la usa si le folosesc pentru cine stie ce activitati. In cateva randuri au fost vazuti facand diverse schimburi de pachete in scara blocului.
Sotiei ii este frica sa faca vreo plangere la politie, plus ca acesti indivizi stau doar cateva minute, pleaca, se reintorc, deci este relativ dificil sa se intalneasca cu politia in urma plangerilor.
Intrebarea mea este, pot face cumva o plangere 100% anonima, iar politia chiar sa investigheze?
Multumesc

Buna seara. Lucrez la o firma de transport international ca sofer autocamion. In majoritatea timpului (100%) lucrez in strainatate. Din motive ce nu depind de mine(in sensul ca desi m-am prezentat inainte de a pleca spre lucru la resurse umane, nu mi s-a comunicat ca trebuie sa le fac), se pare ca analizele mele medicale au expirat. Acum mi s-a cerut sa predau camionul si sa merg in Romania sa fac analizele, lucru pentru care imi asum 5% din vina, in sensul ca poate ar fi trebuit sa intreb in mod expres daca analizele mele sunt la zi. Nu am absolut nici o problema cu mersul in Romania desi eu as pierde 2-3 zile de munca (100-150 de euro), dar problema mea este ca nu vreau sa predau camionul pana cand nu mi se termina cele 90 de zile pentru care am ordin de deplasare (asa-zisul sezon de lucru). Motivele mele sunt multe si nu vreau sa intru in detalii acum.
Intrebarea mea este urmatoarea:
In cazul in care voi primi un avertisment sau "referat" pentru asta, voi putea sa il contest? Spun in titlu "Info urgent!" pentru ca cel mai probabil maine cand voi refuza sa predau camionul voi fi sunat si sa stiu exact cum sa ma comport. Mentionez ca firma are si curse spre Romania deci nu aici ar fi problema.
Va multumesc!

Din pacate sceeasi problema am si cu vodafone. Pe 10 am achitat tot si pe 12 aveam deja scrisoare acasa de la cycle. Si ma consider corect. Dar as putea sa ma portez fara plata taxelo alea in situatia in care am un abonament de 42 de euro si am luat un telefon de 400?