Mulțumesc pentru răspuns! De fapt, pe luna ianuarie s-a calcult pentru părțile comune 70,48% din totalul consumului pe scară, partea comună fiind apoximativ de 5-6 m de țeavă din subsol, țeavă care alimentează un singur tronson din patru (celelalte 3 nu folosesc agentul termic deloc, nu urcă nici strop de apă caldă spre cele 5x3=15 apartamente. Pe casa scării nu sunt calorifere și nici țevi. Comun e doar subsolul. Calculul îl face o firmă, administratorul acceptă (probabil e o cârdășie). M-ar fi interesat cum se poate ajunge la astfel de numere la procente; în decembrie 50%, ianuarie 70%.
La cele scrise mai sus vin cu o completare: pe casa scării nu avem țevi/calorifere. Multele procente aplicate sunt doar pentru subsol. În plus, acel 50% pe care l-am menționat mai sus a fost pentru luna decembrie. Pentru luna ianuarie numărul de procente a crescut la 70(%) și, repet, sunt doar pentru țevile de la subsol care asigură transportul agentului termic spre 1/4 din apartamentele din scară, restul de 3/4 din locatarii scării s-au racordat la gaz, au centrale proprii și prin apartamentele acestora nu trece agent termic.
Într-o scară de bloc 16 din 20 de apartamente s-au racordat, în vederea încălzirii, la rețeaua de gaz și folosesc centrale proprii. A rămas o singură coloană din 4 care folosește rețeaua veche, centralizată. Pentru celelalte 3 coloane țevile sunt tăiate de la subsol, deci nu trece nici o picătură de agent termic prin aceste apartamente. Totuși, din totalul plății energiei termice provenite din rețeaua centralizată la nivel de scară , aproximativ 50% se distribuie tuturor locatarilor scării, invocându-se ideea că țevile sunt bun comun. Sunt de acord că subsolul este bun comun, dar țevile de la subsol nu mai sunt, în opinia mea, bun comun. Trei sferturi dintre locatari nu le mai folosesc. Și-apoi acest 50% este foarte mult. Cum se stabilește acest număr de procente? Vă mulțumesc!