Practic cat traieste sotul, sotia nu are parte de niciun fel de protectie juridica.
Aveți dreptate, dar din ce a scris doamna eu am înțeles că nici nu își dorește. De aici și recomandarea cu testamentul, ca soluție simplă și ieftină, care ocolește înștiințarea copiilor - aspect care pare important în acest moment.
Este ieftina pe moment, pentru ca la decesul sotului va trebui dezbatuta succesiunea. Plus ca testatorul are mostenitori rezervatari, ceea ca complica situatia. Trebuie calculata cotitatea disponibila, rezerva succesorala, daca a fost sau nu incalcata,
Dacă i se lasă uzufructul și dumneaei cedează cota de 1/4 bănuiesc că nu ar trebui să se teamă de reducțiune.
În fine, nu că aș insista pentru testament, însă în privința lui am altă părere decât dvs.: nimeni nu ar trebui să-și dea bunurile din timpul vieții. Sau mă rog, dacă cine vrea să dea, s-o facă doar din ce îi prisosește. E plină lumea de oameni cu sufletul zdrobit după câte un act generos.