Activitate Madalina G

Am urmarit toate discutiile referitoare la sora dvs si la restul persoanelor care traiesc cu astfel de oameni bolnavi.
Si mama mea este diagnosticata de peste 8 ani cu schizofrenie paranoida...e ceva atat de cumplit in cat am ajuns sa nu mai dorm noptile si sa caut astfel de discutii, doar ca sa mai aflu o idee cat de mica sa ii pot veni mamei in ajutor. Am ajuns sa fiu disperata doar de gandul si ideea ca poate nu o voi mai avea niciodata lucida.
Boala ei s-a agravat f mult in ultimul an din aceeasi cauza, nu puteam sa o internam si de fiecare data cand ea era violenta si chiar o lovea pe mama ei (bunica mea) cu care locuia se suna la 112 si venea ambulanta si politia, insa niciodata nu faceau absolut nimic. Daca aveti astfel de bolnavi cred ca stiti cat sunt de manipulatori si daca nu le-ai sti povestile i-ai crede. Asa se intampla si in cazul nostru. Venea ambulanta, ii lua tensiunea, statea 2 minute si dupa spunea ca este bine si ca nu intelege de ce au venit. Asta s-a intamplat de n ori. Sora mea care avea 10 anisori ajungea sa sune la 112 in miez de noapte 1-2 ori pe saptamana si stia ca trebuie sa solicite si ambulata si politia pe motiv ca mama nu coopera si nu accepta boala si tratamentul. Desi cand veneau sora mea, micuta fiind si in stare de soc pentru ca vedea episoade in care mama ei isi lovea bunica faceau aceleasi lucruri, luau tensiunea mamei si spuneau ca e bine. Intr-un final, tatal nostru care este divortat de mama a reusit sa o ia in custodia lui pe sora mea mai mica care era intr-un mare pericol. Dar chiar si acum procesul nu este definitv, desi el o data la 3 luni vine in tara pt un nou termen. Este pus la niste cheltuieli inutile. Precizez ca el dispune de toate conditiile necesare sa o creasca pe sora mea decent si civilizat.
Mama mea pana acum un an era cat de ok, facea crize cam o data la cateva luni dar avea si momente in care era lucida si puteai purta conversatii cu ea, insa in ultimul timp nu te mai poti intelge cu ea sub nicio forma.
Ca sa o internam eram nevoiti sa o legam. De nenumarate ori s-a repetat acest episod cand eu, cu tata, fratele si bunica o legam in timp ce plangeam cu totii iar ea ajungea sa faca spume la gura si sa o ducem la spital unde, doctorii nu iti raspund la intrebarile pe care le ai, nu coopereaza cu noi, sunt efectiv inumani, nu stiu si nu vor sub nicio forma sa empatizeze.
Acum cateva luni bunica efectiv simtea ca nu mai poate in asa conditii si mereu fiind acuzata de mama ba ca i-a furat geanta, ba ca i-a luat un prosop, ea mereu nu isi gasea lucruri si mereu era vinovata bunica. Ba chiar facea tot felul de poze la niste obiecte inutile si mergea sa o reclame la politie (gen mi-a spart ligheanul, mi-a stricat incarcatorul etc) . Bunica, neajutorata de acest sistem care din pacate mai mult incurca decat sa vina in favoarea bolnavilor, si dupa nenumarate ori internata cu forta de catre noi, pt ca nimeni nu ar vrea sa ia parte la astfel de episoade a decis sa faca apel la procuratura cum ca este un pericol pt societate, cat si pt ea isusi pt ca mai nou demonta masca de la prize si umbla la fire, desi nu are vreo cunostinta in domeniu. Ba mai mult se incuia in 2 camere unde ea statea si bunica nu putea sa intre, a batut chiar si cuie in rama de la geamuri pt ca mereu avea impresia ca ii intra cinvea acolo. A pus lacate cu lanturi la usile de la sifoniere, la dulapuri, peste tot. Cum spuneam bunica a facut acest apel pe motiv ca este un pericol pt societate mai mult ca sa o putem interna undeva pt ca vrem sa o ajutam si are asa mare nevoie de tratament incat suntem cu totii disperati acum. Intr-un final a venit si decizia procurorului, in baza art 110 din codul penal poate fi internata nonvoluntar pt tratament de lunga durata. Acum o saptamana politia a lua-o si a dus-o la spitalul judetean, unde dupa o saptamana au anuntat ca o transfera la Spitalul de Psihiatrie si Pentru Masuri de Siguranta Pauldureni-Grajduri.
Acolo, din cate am tot cautat si investigat st tinuti pacientii care au savarsit omoruri si alte infractiuni in lipsa discernamantului...mama mea nu a comis niciodata astfel de infractiuni, si ma gandesc cu groaza cum va fi acolo, cum o sa traiesc stiind ca mama mea este singura intr-un astfel de loc. Sunt disperata, gandurile nu mai imi dau pace. Ma gandesc cum era ea acum cativa ani, profesoara sau cand lucra la primaria din comuna, unde avea o functie f respectata si dintr-o data viata ei ia sfarsit la doar 48 ani. Nu vreau asta, vreau sa o salvez insa nu stiu efectiv cum. A muncit de la 19 ani si a platit contributiile la sanatate atatia ani, cat a putut saraca ca la un moment dat si-a pierdut si locul de munca, insa sistemul corupt si la pamant mai face o noua victima.
Ideea este ca stiu si faptul ca ea acasa daca va veni mai rau va face, tratamentul nu o sa il ia, sora mea de 10 ani se punea in genunchi plangand si o implora spunandu-i ca isi doreste o mama calma si sanatoasa. Sansele ca ea sa le ia cand atatia ani le-a neglijat sunt minime. Iar daca acasa s-ar intoarce ar rade in continuare lumea de ea, ea dadea de pomana orice, si hainele de pe ea, se lasa fara niciun ban ca sa duca la biserici tot felul de lucruri si dupa se plangea de bani sau ii fura bunicii.
Nu stiu ce se va intampla, insa gandul ca ea nu va mai fi lucida ma termina, mai ales ca nici nu a apucat sa isi cunoasca nepotelul care face in cateva zile 6 luni.
La fel si gandul ca acestea ar fi singurele solutii optime ma termina. Sau gandul ca aceasta boala se tine sub control atata timp cat tratamentul este administrat.
Multa putere va doresc tuturor care va confruntati cu astfel de probleme pt ca stiu cum este, iar viata este al naibii de crunta si de nedreapta! Sanatate multa!