Media Intră în comunitate
avocatnet.ro explicăm legislația
Caută (ex. salariu minim) 7656 soluții astăzi

Conferință avocatnet.ro: Împreună cu 10 specialiști de la EY România, KMPG România, Viboal FindEx și Dobrinescu Dobrev discutăm despre: TVA în comerțul electronic, SAF-T, analiza de risc fiscal etc. Rezervă loc și participă!

Forum Activitate Andr@

Activitate Andr@

Nicio idee? :)

Am tot căutat, dar nu am găsit nimic cert...
Este legal un împrumut pe 49 de ani, fără dobândă, între persoane fizice neînrudite? Dar unul cu dobândă negativă?

Context: am discutat aprins într-un grup de prieteni dacă aceste două lucruri sunt posibile din punct de vedere legal...

Eu nu am găsit nicio opreliște în Codul Civil? Există vreun impediment?

Scopul împrumutului, de fapt al mai multor împrumuturi, era dat de faptul că o persoană dintre cele implicate în discuție dorea să strângă bani pentru opere de caritate, dar fără a fi constrâns de vreo formă juridică (asociație, fundație) în cheltuirea lor.

Ca atare, pot fi acordate împrumuturi bănești pe termene foarte mari, de 49 - 99 ani, fără dobândă sau cu dobândă negativă, între persoane fizice neînrudite (deci nu discutăm despre manipularea masei succesorale)?

Dacă o persoană primește multe astfel de împrumuturi, există riscul să fie considerat comerciant de către Fisc, deși respectivul desfășoară opere de caritate (construiește case pentru orfani și bătrâni)?

Vă mulțumesc!
1 din 1 utilizatori consideră
acest răspuns util
Situația este... complicată.

Cred că circumstanțele enumerate în lege sunt mult mai utile post factum, în cazul în care dorești să sancționezi conduita nelegală a polițistului care te-a legitimat (plângere disciplinară sau chiar și prin intermediul unei plângeri penale pentru abuz în serviciu).

În practică, însă, ar fi deosebit de anevoios ca fiecare polițist să stea și să dezbată pe larg cu fiecare persoană legitimată în parte motivele pentru care este solicitată legitimarea.

Ce s-ar întâmpla dacă polițistul ți-ar expune motivele sale, dar tu nu ai fi de acord cu ele? :)

Consider că este o lacună legislativă, care ar trebui rezolvată decisiv și explicit de către legiuitor.

În cel mai bun caz ai putea să-i citezi reglementarea legislativă, să-i soliciți prezentarea temeiului pentru care te legitimează, să-i spui că-l vei reclama dacă dorește în continuare să te legitimeze după ce i-ai demontat explicația, apoi să te legitimezi...

Pe urmă, depui plângere.
Revin cu informații noi:

Cred că, totuși, situația este mult mai bună decât pare... :)

Am găsit acest Ghid al participării publice și al accesului la justiție... [ link extern ]

Începând cu pagina 71 puteți regăsi partea cea mai interesantă. Segmentul debutează cu organizațiile de mediu, unde situația era oricum foarte clară, dar continuă și cu celelalte tipuri de organisme sociale.

De la pagina 75 se discută despre calitatea procesuală a ONG-urilor în materia contenciosului administrativ.

Reiese că ONG-urile care invoca vătămarea unui interes public, pe domenii de interes prevăzute de statutul organizației, au capacitate...

Deci PUZ-urile, de exemplu, ar putea fi atacate de un ONG dedicat urbanismului fără nicio problemă, deoarece sunt acte administrative cu caracter normativ.

Mai mult, prevederile articolului 8 alin. (1^1) din Legea 554/2004 NU SE APLICĂ organismelor sociale interesate („Persoanele fizice şi persoanele juridice de drept privat pot formula capete de cerere prin care invocă apărarea unui interes legitim public numai în subsidiar, în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge logic din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat.”).

Plus că jurisprudența la cel mai înalt nivel este favorabilă: practica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiție şi a Curţilor de Apel sunt uniforme în a aprecia ca organismele sociale interesate pot invoca vătămarea interesului public, spre deosebire de alte persoane fizice şi juridice, care îl pot invoca numai în subsidiarul invocării vătămării unui interes privat.

La pagina 79 se discută despre calitatea procesuală a ONG-urilor în materie civilă...
Vă mulțumesc mult pentru răspuns!

Deci, aparent, înțelesesem greșit. Credeam că ONG-urilor de mediu, protecția consumatorului și a drepturilor omului li se recunoaște calitatea procesuală activă direct prin lege, iar celorlalte ONG-uri li se recunoaște indirect prin încheierea judecătorului desemnat, atunci când acesta analizează statutul și îl consideră legal și legitim, apoi dispune înscrierea în Registru...

Raționamentul meu era următorul: spre exemplu în cazul unei asociații al cărei scop este protejarea principiilor de urbanism, potrivit principiului constituțional al liberului acces la justiție i se recunoaște dreptul de a acționa în instanță pe cei care își montează aparate de aer condiționat pe fațada dinspre stradă a imobilului (încălcând astfel normele din PUG) deoarece această încălcare afectează imaginea orașului în ansamblu, nu doar persoane distincte și identificabile, iar statutul asociației conține un astfel de scop general.

Ar putea însă această asociație să atace o documentație de urbanism (PUG/PUZ/PUD) pe care o consideră nelegală, având în vedere că documentațiile de urbanism sunt acte cu putere normativă?

Cristina Filimon a scris:

Alte ONG-uri care se bucură de calitate procesuală activa prin lege sunt cele în domeniul protecției consumatorului și de protecție a drepturilor omului.


În strânsă legătură cu exemplul doi, o asociație de protecție a drepturilor omului ar putea da în judecată pe cei care parchează pe trotuar deoarece încalcă în mod evident drepturile persoanelor cu dizabilități locomotorii, obligându-le să se expună pericolului de a coborî pe spațiul carosabil, dar fără a reprezenta o persoană anume, ci doar interesul general?

Citez spre referință din Constituție:

Art. 50 – Protecţia persoanelor cu handicap

Persoanele cu handicap se bucură de protecţie specială. Statul asigură realizarea unei politici naţionale de egalitate a şanselor, de prevenire şi de tratament ale handicapului, în vederea participării efective a persoanelor cu handicap în viaţa comunităţii, respectând drepturile şi îndatoririle ce revin părinţilor şi tutorilor.


Pot avea ONG-urile expres autorizate (drept urmare a aprobării statutului și a înscrierii în Registrul asociațiilor și fundațiilor prin încheierea judecătorului desemnat) calitate procesuală activă în vederea chemării în judecată a unor persoane fizice/juridice care încalcă diverse norme și prevederi legislative?

Cu excepția ONG-urilor din domeniul protecției mediului, care au calitate procesuală activă în probleme de mediu indiferent dacă și/sau cine a suferit prejudiciul din punct de vedere al legislației civile, care este situația celorlalte ONG-uri?

Spre exemplu:

1. Poate un ONG al bicicliștilor constituit special în acest scop să dea în judecată persoanele care „parchează” în mod repetat pe pistele de bicicletă, suplimentar față de sesizarea poliției, dacă prin această sesizare nu se rezolvă mai nimic?

2. Poate un ONG al persoanelor cu deficiențe locomotorii să dea în judecată pe șoferii care „parchează” pe trotuar făcând imposibilă deplasarea celor în scaun cu rotile, suplimentar față de sesizarea poliției, dacă prin această sesizare nu se rezolvă nimic?

3. Poate un ONG de urbanism să dea în judecată persoanele care și-au montat aparate de aer condiționat pe fațada dinspre stradă ale clădirii, deși acest lucru este interzis prin PUG, suplimentar față de sesizarea Disciplinei în Construcții sau dacă prin această sesizare nu s-a rezolvat nimic?

Cred că este destul clar la ce mă refer...

Dacă prin actul constitutiv/statut ONG-ul își propune în mod expres activități litigioase față de persoane fizice și juridice, suplimentar față de simpla sesizare a autorităților, va putea fi înființat, respectiv chiar va putea desfășura astfel de activități, fără a reprezenta o persoană concretă care este afectată de conduita nelegală a terților (similar cu ONG-urile de mediu)?
Cine înființează „Comisia de analiză privind încălcarea dreptului de acces la informațiile de interes public” potrivit normelor metodologice de aplicare a legii 544/2001?

Pentru analiza reclamațiilor administrative ale persoanelor, vizând nerespectarea prevederilor Legii nr. 544/2001 și ale prezentelor norme metodologice, la nivelul fiecărei autorități sau instituții publice se constituie o comisie de analiză privind încălcarea dreptului de acces la informațiile de interes public.

1. Este comisie de specialitate în subordinea Consiliului Local?

2. Cine inițiază constituirea comisiei? Primarul sau președintele de ședință al consiliului local?

3. Această comisie trebuie să fie separată sau poate fi cuprinsă în cadrul unui comisii cu activitate mai largă, precum „Comisia juridică, de disciplină, apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor cetăţeneşti, etc.”?

Mulțumesc!
Orice plângere penală se poate depune atât la secția de poliție (poliția națională, nu locală), cât și la Parchetul de pe lângă judecătoria de care aparțineți.

De fapt, este mai indicat să depuneți plângerea direct la Parchet, pentru că oricum tot acolo ajunge și să nu mai pierdeți vremea cu poliția.

Trebuie însă mai multe detalii despre speță, pentru că s-ar putea să fie vorba și despre alte infracțiuni...
Suplimentar, dacă mai multe persoane au conspirat împreună în scopul încălcării dreptului meu de liber acces la informații de interes public (primar, funcționar responsabil cu L544, arhitect șef, funcționarii de la registratură care refuză să dea număr de înregistrare cererii, etc), în mod organizat/coordonat, atunci aș putea face plângere și pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat?

Este compatibilă această infracțiune cu încălcării concertate ale legii 544/2001, dacă scopul grupului este restricționarea accesului cetățenilor la documentațiile de urbanism, astfel încât doar ei să dețină monopolul asupra acestor informații, pe care să le folosească în scopul favorizării acoliților lor (dezvoltatori imobiliari), respectiv pentru a primi mită în vederea furnizării doar către anumite persoane?