Talharie

Alexamy a scris:

Salut.

As dori si eu un sfat referitor la cazul urmator si la ce anume risca prietenul meu (A).,

A se duce la B sa il traga la raspundere pentru ca a depasit termenul de restituire al bunurilor conform contractului de inchiriere. In urma refuzului lui B de a innapoia bunul, A il tavaleste pe jos (il loveste) cerand recuperarea bunurlor imprumutate conform contractului de inchiriere ce expirase, apoi A scoate un pistol (are permis de port arma) si il arata (sau ameninta ?) pe B cu el in vederea restituirii bunului.
Intre timp, alertata de trecatori, apare politia il aresteaza pe A pe loc, si ajunge in fata judecatorului cu propunerea de arestare preventiva 30 de zile pentru "tentativa de talharie"

Intrebarile mele sunt :
1. recuperarea bunului propriu poate insemna tentativa de talharie ?
2. se mai poate schimba incadrarea initiala si daca da, cat de intemeiata vi se pare cauza si ce risca prietenul meu (A) ?
3. ce sfaturi ar trebui sa primeasca legat de conduita in cadrul procesului ?

Sfatul meu e sa isi angajeze un avocat si sa colaboreze cu cei care fac cercetarea penala. Si da, se poate schimba incadrarea initiala si ideal ar fi ca impreuna cu avocatul sa reusiti sa faceti asta, pentru ca pedeapsa pentru talhariei folosind o arma e intre 7 si 20 de ani de inchisoare.

Pai stiti cum este, infractiunea de talharie este o infractiune complexa.Adica, in continutul ei intra 2 elemente: furtul si violenta.
Conform art. 208 C. penal* furtul) , alin. 3 , va exista furt si atunci când bunul apartine în întregime sau în parte faptuitorului, dar în momentul savârsirii faptei acel bun se gasea în posesia sau detentia legitima a altei persoane.
Ceea ce nu stim este daca bunul lui A se mai afla in posesia sau detentia legitima a lui B. Insa , chiar daca acel contract am admite ca expirase, A tot nu ar fi fost indreptatit sa incerce recuperarea bunului pe calea violentei. Conform legii, nimeni nu este indreptatit a-si face singur dreptate.
Cu toate acestea, daca motivul pentru care A a actionat in acel mod, este recuperarea unor bunuri date spre inchiriere, mie incadrarea juridica mi se pare cam fortata.Avand insa in vedere mobilul faptei , parca intr-acolo s-ar indrepta, folosirea violentei datorita incercarii recuperarii unor bunuri proprii , care insa, la acel moment se aflau in detentia unei alte persoane.
A , urmeaza a fi cercetat penal pentru faptas sa , violenta si amenintare cu arma.Probabil ca va fi tras la raspundere si pentru o alta infractiune, port ilegal de arma si poate chiar mai multe.
Incadrarea juridica ar putea fi schimbata, in opinia mea.

"A" avea la indemna mijloace legale pentru recuperarea bunurilor.Nu are nici o importanta ca sant bunuri propri,nu trebuia sa recurga la violenta pentru asta,nu santem in jungla.Nu trebuie sa va mire incadrarea la infractiunea de talharie.

Incadrarea va ramane la talharie pana se va stabili cu certitudine sub ce forma erau detinute bunurile. Personal consider ca detentia bunurilor nu mai era legitima avand in vedere cele spse de dvs. Daca intr-adevar asa stau lucrurile, incadrarea juridica se va putea schimba.

olimpia_ilie a scris:

Incadrarea va ramane la talharie pana se va stabili cu certitudine sub ce forma erau detinute bunurile. Personal consider ca detentia bunurilor nu mai era legitima avand in vedere cele spse de dvs. Daca intr-adevar asa stau lucrurile, incadrarea juridica se va putea schimba.

Eu nu inteleg care este interpretarea dvstra,vi se pare ca ar exista circumstante atenuante sau ca se amelioreaza cumva gravitatea faptei daca bunurile de fapt apartineau agresorului?Cu ce se schimba situatia sau incadrarea daca contractul expirase si bunurile trebuiau predate?
Nu exista nici o lege care sa spuna ca daca inchiriezi anumite bunuri in urma unui contract si beneficiarul nu ti le inapoiaza la termen trebuie sa recurgi la violenta sa le recuperezi.Este vorba de un contract aici ,proprietarul are la dispozitie alte cai ptr a-si recupera bunurile,pentru ce mai exista instantele de judecata,executorii judecatoresti?
Sa nu uitam nici dispozitiile art.208 alin.3 "fapta constituie furt chiar daca bunul apartine in intregime sau in parte faptuitorului,dar in momentul savarsirii acel bun se gasea in posesia sau detinerea legitima a altei persoane.