Refuzul minorului in varsta de 5 ani de a petrece timp cu tatal biologic

Buna ziua,
Am divortat in 2009 de fostul sot cu care am o fetita in varsta de 5 ani jumatate. Copilul s-a nascut in mai 2007 inainte ca noi sa fim casatoriti. Mentionez ca si-a dorit copilul la fel ca si mine. Dupa aparitia fetitei insa a realizat incet, incet ca o familie presupune cam multe sacrificii, asa ca venea acasa seara tarziu cand copilul dormea si pleca inainte ca ea sa se trezeasca. Facea tot ce era posibil sa stea cat mai putin impreuna cu noi. Astfel eram mai mult o mama singura. Nu ma intrebati de ce am mai facut nunta in septembrie 2007.... pur si simplu din inertie. Asa ca pana la urma a depus el cerea de divort ( nu a fost de acord sa intentez eu divort)
In mai 2008 s-a dat sentinta si mi-a fost incredintata fetita prin hotarare definitiva si irevocabila. In urma acesteia el plateste o pensie alimentare de 80 lei :), deoarece a declarat ca venitul lui lunar este de 300 lei, lucru care nu este deloc adevarat. Recunosc ca-i plateste lunar pana la urma 300 de lei, pentru ca asa doreste. In rest nu a intrebat niciodata daca are nevoie de ceva. In cateva randuri, fata fiind la el, l-am rugat sa-i cumpere un medicament sau ceva de care avea mare nevoie, dar acest lucru nu s-a intamplat. Copilul merge de la 2 ani la o gradinita privata pe care au si sotul meu actual o platim integral. Face cursuri de engleza, germana, inot, toate platite tot de noi. Fata mea are o relatie deosebita cu actualul sot care se comporta impecabil. Fostul sot nu contribuie cu absolut nimic la educatia copilului. In timpul petrecut cu ea, fostul sot, vorbeste foarte urat despre mine, sotul actual, chiar si despre parintii mei. Are accese de furie chiar si cu mama lui, cu care locuieste. Trimite sms-uri si mailuri in care imi insulta toata familia. Pana acum 2 luni, a luat fetita ori de cate ori a dorit (acasa, vacante, teatru) si am incercat sa comunic cu el cat mai bine, lasand la o parte comportamentul lui precar. Nu pot avea incredere in el. Copilul nu este hranit normal cat este la el, nu-i face igiena corporala decat cand isi aduce aminte sau cand spune fata. Din punct de vedere intelectual este ok si chiar duce copilul ore intregi la muzee, case memoriale, teatru, etc.... Multumesc lui D-zeu din punctul asta de vedere. De 2 luni fetita nu mai vrea sa mearga la el. Accepta ca el sa vina sa o vada numai acasa la noi. I-am spus ca merg si eu cu ei in parc sau ca merg pana la el acasa cu ea, dar nu mai vrea sub nici o forma sa mearga la el. Spune ca o obliga sa faca lucruri pe care ea nu vrea sa le faca, ( adevarul ca ultima data a tinut-o 4 ore in muzeul militar, ceea ce nu e tocmai visul unei fetitze de 5 ani), ca e murdar acasa la el, ca se cearta cu mama lui si ca el ii vorbeste urat, etc.
O singura data el acceptat sa vina sa o vada acasa, fara sa o oblige sa mearga la el, dupa care, desi eu i-am spus ca usa este deschisa oricand nu a mai facut-o. Imi spune ca eu sunt obligata sa vin si sa o aduc la el. Nu cred ca am aceasta obligatie. Oricat de mult as vrea ca ea sa petreaca timp cu tatal sau, nu pot sa-mi oblig copilul sa mearga. Cand aude plange si se ascunde in camera ei. Bineinteles ca el da vina pe mine si spune ca manipulez copilul, ca eu trebuie sa iau deciziile in locul ei si sa o fortez. Eu nu cred ca e tocmai asa....
Cand era mai mica am dus-o mai de voie mai de nevoie la el, desi plangea. Am luat-o de la el plangand ca nu vrea sa mai stea. Anul trecut era cu ea la mare si plangea sa merg sa o iau. Tot in episodul cu marea a lasat-o singura in camera ca el sa duca bagajele la masina, iar ea s-a speriat ca o lasa acolo... Si acum imi spune lucrul asta. Ma rog..., ideea este ca acum ma ameninta ca ma da in judecata pentru ca nu respect programul lui de vizita. Eu mai mult decat sa-i spun ca usa ii e deschisa oricand si ca poate veni sa se joace cu ea si poate chiar sa o convinga ca macar sa mearga cu el in parc, ce pot face????
Sper sa ma ajutati cu un sfat, ceva. As vrea sa fac un memoriu la protectia copilului, ca in cazul in care deschide un proces sa se stie de lucrurile astea. Nu stiu exact cum sa procedez, mai ales ca ma doare ca nu mai vine deloc sa o vada, dar cu toate astea nici pot spune ca imi convine ca de fiecare data cand fata merge la el sa auda numai lucruri negative la adresa familiei mele si certurile cu mama lui. La un moment dat (inainte de refuzul fetei de a mai merge la el) chiar am fost cu cea mica la psiholog ca sa ma conving daca in regula in urma divortului, dar din fericire psihologul mi-a spus sa nu-mi fac griji. Este un copil vesel, foarte sociabil si inteligent. Programul lui de vizita este urmatorul: primul si al treilea weekend din luna, o luna in vacanta de vara, in perioada de iarna o saptamana, care sa includa si Craciunul in anii pari si o saptamana in vacanta de primavara care sa includa in anii impari sarbatorile pascale.
Daca puteti sa ma ajutati cumva astept cu interes.
Multumesc anticipat tuturor.