avocatnet.ro explicăm legislația
Caută (ex. salariu minim) 490 soluții astăzi
Forum Discuţii juridice Drept penal - probleme serioase cu ... Falsul in declaratii - prin omisiune?
Discuție deschisă în Drept penal - probleme serioase cu dreptul

Falsul in declaratii - prin omisiune?

Intrebarea mea este una strict teoretica - si imi cer scuze in avans daca e proasta.

Conform CP, falsul in declaratii consta in "declararea necorespunzatoare adevarului, facuta unui organ sau institutie de stat ori unei institutii publice, sau de interes public, in vederea producerii unei consecinte juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci cand, potrivit legii ori imprejurarilor, declaratia facuta serveste pentru producerea acestei consecinte".

Acum, falsul prin omisiune este fals in declaratii? Dar omisiunea de a declara - cind, conform legii, exista obligatia declaratiei?

Pentru a ma face mai usor inteles, voi da un exemplu ipotetic. Sa presupunem ca nu mi-am declarat un venit - desi legea imi cere sa-l declar. E limpede ca astfel comit evaziune fiscala. Dar comit cumva si infractiunea de fals in declaratii prin aceea ca am omis sa fac respectiva declaratie?

Pe scurt, omisiunea de a declara - in conditiile in care legea te obliga sa declari - este fals in declaratii?
Cel mai recent răspuns: sorincu , utilizator 14:17, 19 Mai 2009
Din punctul meu de vedere omisiunea de a declara nu este un element constitutiv al infractiunii de fals in declaratii.
Elementul material al infractiunii de fals in declaratii (292 CP) consta intr-o actiune: declararea necorespunzatoare adevarului....si nu se poate realiza printr-o inactiune (de exemplu, omisiune)
;)
Falsul in declaratii-se comite.
In exemplul ipotetic,evaziune fiscala vad.
Nu vad cum ar fi posibil fals in declaratii...fara declaratii.
2007_rozi a scris:
Din punctul meu de vedere omisiunea de a declara nu este un element constitutiv al infractiunii de fals in declaratii.
Elementul material al infractiunii de fals in declaratii (292 CP) consta intr-o actiune: declararea necorespunzatoare adevarului....si nu se poate realiza printr-o inactiune (de exemplu, omisiune)


Da, la fel credeam si eu: din moment ce infractiunea se cheama fals in declaratii, pare sa rezulte ca trebuie sa existe mai intai o declaratie si in interiorul ei un fals. Lucrul pare evident - si, la drept vorbind, chiar este evident.

Insa din aceasta afirmatie - "daca e declaratie, atunci poate fi fals in declaratii" - nu decurge logic cealalta afirmatie: "daca nu e declaratie, atunci nu poate fi fals in declaratii". Rationamentul e nevalid; pentru logicieni, e vorba de un fals modus tolens.

Prin urmare, strict logic vorbind, ramane deschisa posibilitatea de a comite fals in declaratii fara sa faci nicio declaratie. La prima vedere, ideea e absurda. Singurul mod in care ea nu e absurda e daca admitem ca omisiunea de a declara e in sine un fals (falsul prin omisiune).

Cu alte cuvinte, daca prin "declaratie falsa" intelegem si "declaratie nefacuta, in conditiile in care exista obligatia de a declara", atunci omisiunea de a face o declaratie poate fi interpretata ca fals in declaratii. In acest caz e falsificata nu substanta declaratiei, ci insasi notiunea de "declaratie obligatorie potrivit legii".

Imi dau seama ca problema asta priveste mai degraba teoria dreptului (penal) decat practica lui - tocmai de aceea am afirmat de la inceput ca e vorba de o intrebare pur teoretica.
Elena a raspuns la obiect: in cazul ipotetic (care nu e excesiv de clar) prezentat de dv se retine evaziunea fiscala (ati ascuns unele venituri). Ar mai putea fi vorba despre faptul ca nu ati depus la timp o declaratie de venit... – dar nu fals in declaratii. 2007_rozi a explicat de ce...
Daca ar fi vorba despre o declaratie de avere, de exemplu, se poate retine falsul in declaratii – s-ar face o declaratie ce nu corespunde adevarului (ar fi mincinoasa in parte, cel putin).
Domnule trope_doi, era o problema pur teoretica. Mai precis, era o problema de evaluare logica a unui rationament.

Din implicatia "daca A, atunci B" nu rezulta logic implicatia "daca non-A, atunci non-B". Din "daca esti om, esti muritor" nu rezulta "daca nu esti om (ci, sa zicem, bursuc), nu esti muritor". La fel, daca X il ucide pe Y, X e criminal. Dar din faptul ca Z nu il ucide pe Y nu rezulta ca Z n-ar fi criminal.

Astfel, tot ce sustineam eu (si imi pare rau daca n-am fost inteles) e ca din "daca e declaratie, atunci poate fi fals in declaratii" nu rezulta logic in niciun fel "daca nu e declaratie, atunci nu poate fi fals in declaratii". Faptul m-a pus pe ganduri - si am incercat sa gasesc un mod in care ultima implicatie sa nu sune paradoxal.

Repet, e o problema teoretica, nu o incercare de a afla un raspuns la un caz ipotetic. Exista, cred, si alte moduri de a rezolva aceasta problema, dar mi se pare limpede ca problema isi poate gasi o solutie si in felul pe care l-am prezentat mai sus.

Alte discuții în legătură

Infractiuni comisive si omisive Dita88 Dita88 De ce nu se confunda actiunea si inactiunea elementului material al infractiunii cu comisiunea si omisiunea? (vezi toată discuția)
Fals in declaratie la notar mihai58 mihai58 Daca declara la notar unul dintre soti ca nu este casatorit la achizitionarea unui imobil ce poate pati, si ce se intimpla cu imobilul daca sotii divorteaza ... (vezi toată discuția)
Elemente constitutive ContSters126274 ContSters126274 Care sunt elementele constitutive ale infractiunii de fals si uz de fals? (vezi toată discuția)