Custodie comuna

Puteti cere autoritate parinteasca in comun insa trebuie sa va ganditi in ce masura se vor schimba lucrurile in practica daca aveti acea hotarare.
Dna va ignora, cu siguranta, in continuare opiniile dvs si veti avea aceleasi probleme la concediile in afara tarii.
Va veti putea opune unora dintre deciziile ei, insa va trebui sa ajungeti in instanta pentru aceste lucruri. Desigur exista si sansa ca dna sa tina cont de parerea dvs ca sa urgenteze niste decizii.

Eu sunt de parere ca e bine sa aveti autoritate parinteasca in comun, insa e binee sa cantariti ce castigati vs ce pierdeti, sa luati in calcul varsta copilului si sa vedeti daca e o "afacere profitabila".

Multumesc mult pentru raspuns.
Ce nu imi este clar este ce as putea sa pierd ?
Consider ca pot sa castig prin faptul ca am dreptul sa iau decizii zilnice fara consultari prealabile, ceeace acuma este destul de complicat, iar pe partea doamnei as fi totusi un element care sa tina in echilibru desele schimbari de opinie care influenteaza si pe copil.

Nu inteleg la ce va referiti cu "decizii zilnice fara consultari prealabile".

Puteti pierde starea de calm pe care probabil ca o aveti.
Ganditi-va ca veti deschide o actiune in instanta si, majoritatea oamenilor, vad acest lucru ca pe o declaratie de razboi, ca pe un afront personal.
Practic produceti un dezechilibru in starea relatiei pe care o aveti acum.
Spre ex, eu am copilul incredintat din 2009 insa ma comport ca si cum autoritatea ar fi comuna: tatal stie de toate activitatile si pataniile copilului, a fost intrebat la alegerea scolii, poate sa isi sune/vada copilul cand vrea, merg de doua ori pe an in concediu in afara tarii, l-am rugat sa mearga la sedinta cu parintii cand n-am putut eu (ca n-a putut nici el e o alta discutie), este prezent (in masura inc are isi doreste) in viata copilului.
Dar, daca n-as fi vrut sa il implic si sa-l intreb si sa-l anunt si mi-as fi dorit sa-l ignor din toate punctele de vedere, o hartie pe care scrie ca impart autoritatea parinteasca nu ar fi schimbat nimic (asa cum nu schimba nici o hartie pe care scrie ca pot sa fac ce vreau eu).

Discutati cu dna inainte de a deschide actiunea, poate e deschisa discutiei, poate mergeti la mediere, poate incercati sa-i explicati ca este o stare de normalitate (autoritatea parinteasca in comun), ca la data la care ati divortat nu exista aceasta varianta, dar acum exista si ca ar fi frumos sa fie si pe hartie.

Apreciez mult raspunsul si conform descrierii pe care ati facut este clar ca aveti o colaborare foarte buna care il are in centru pe copilul dumneavoastra.

In cazul meu nu mai pot sa comunic aproape deloc cu fosta sotie (nu raspunde la telefon, mesaje,..) si este foarte oscilant cu programul de vizita lul (cand are de lucru este in regula sa stea copilul mai mult la mine) cand ceva nu ii convine sunt amenintat cu reducere programului.
Pe scurt ..taie si spanzura cum are chef...iar situatia se inrautateste...
Mi-ar fi placut sa existe o cale amiabila, insa sperantele mele scad cu fiecare zi.

Intrebarea e: sunteti doar amenintat sau chiar nu va mai vedeti copilul?
Dati-i impresia ca detine controlul asupra situatiei si s-ar putea sa aveti de castigat.

Daca cereti autoritate parinteasca in comun sa cereti si program de relatii personale (eventual ceva mai extins) si sa va asteptati ca de la inceperea pana la finalizarea procesului sa va vedeti copilul strict in intervalul pe care il aveti specificat in hotararea actuala.