Inregistrare convorbire telefonica privata

Masha, When, stimaţi tătici, vă rog să intraţi pe pagina asociaţiei pentru părinţii abuzaţi şi veţi constata cu uimire că cei mai aprigi combatanţi ai fenomenului criticat de domniile voastre sunt...mame. DA, aţi auzit bine! Sunt nenumărate mame care, cu sentinţa judecătorească în mână, nu şi-au văzut copiii de luni, de ani de zile. Şi nu numai că nu le-a fost respectat programul de vizită, ci ele chiar au stabilit domiciliul copiilor la ele şi, degeaba. Cu toate astea, n-am văzut nici măcar o sentinţă judecătorească de penalităţi pe art. 905 Cpc în favoarea unei femei, toate cele emise până acum au penalizat mamele! Mai mult, într-o sentinţă, instanţa motivează că ea trebuie să aplice litera legii şi nu e investită cu analiza moralităţii celui care a cerut penalitatea !, nu de altceva, dar reclamantul nu s-a prezentat la programul de vizită ani de zile şi copilului îi era străin, normal că nu a vrut să plece copilul de lângă mamă! Toate probele au demonstrat cauzele reticenţei copilului, dar instanţa a fost investită să aplice art. 905!


aginstPAS, trebuie să vă dau parţial dreptate. De când a apărut noul Cod civil, o serie de părinţi au găsit mijlocul de a şicana fostul partener, prin solicitarea autorităţii părinteşti comune şi, în acest scop, au purces la fabricarea de probe: reclamaţii la DGASPC, plângeri la Poliţie.Un caz ieşit din comun a fost chiar pe acest forum, cu un tată plecat de 14 ani în Asia la muncă şi stabilit acolo, cu mama şi minorul în vârstă de 16 ani stabiliti în Germania, divorţaţi de 10 ani şi...tatăl a cert şi obţinut autoritatea părintească comună :O Nu este de mirare că şefa ANPCD raporta recent creşterea alarmantă a reclamaţiilor de abuz la adresa minorilor! Se baza pe numărul de reclamaţii înregistrate. Acum, a apărut şi posibilitatea amenzii cf. art. 913 Cpc, în favoarea reclamantului, primul pas este reclamaţia la protecţia copilului! Scria un avocat că avea un caz în care un părinte nu s-a prezentat să vadă copilul 7 (şapte) ani şi deodată, a solicitat executarea silită a programului de vizită!

Sunt de acord cu absolut tot ce spune dnul when in ultimele mesaje. Asa v-am scris si eu de la inceput. Dvs trebuie sa va tineti de o conduita corecta de parinte si non-conflictuala. Comportamentul dvs trebuie sa fie unul normal si corect. Lasati-o pe doamna sa "asigure" dumneaiei circul, sa faca plangeri peste plangeri, sa sune la politie, sa dea buzna peste dvs etc. Nu o provocati insa in acest sens. Daca o provocati, fie ca exista sau nu motive reale ptr reactia dumneaiei, provocarile vor arunca o umbra de indoiala asupra credibilitatii dvs. Se va ajunge la celebre citate de tipul :"da, dar si domnul a facut/raspuns/reactionat etc". Eu cred ca ceea ce va intereseaza este relatia cu copilul, nu identificarea sau expunerea greselilor mamei. Ele vor iesi oricum la iveala!
Consolidati-va relatia cu copilul. Nu-i vorbiti mama de rau, nu incercati sa o determinati sa vina mai des sau sa stea mai mult la dvs. Asteptati sa-si doreasca singura si sincer! Sa stiti ca exista copii, care sincer doresc sa petreaca mai mult timp cu celalalt parinte, asa cum exista copii, care la fel de sincer, nu-si doresc timp de loc cu celalalt parinte. Si copiii au sentimente! Ele sunt sentimente, nu rationamente, deci nu pot fi "combatute" cu argumente. Intrebarea de ce nu vrei cu mine, de ce nu ma iubesti e stupida. Iubim sau nu iubim fara logica ci din simtitre. Asigurati-va ca fetita dvs simte dragostea, normalitatea si echilibru dvs. Cat timp sunteti focusat pe greselile mamei fetita nu va simti iubirea dvs ci inversunarea dvs. Daca reusiti sa va tineti firea, sa va comportati echilibrat si iubitor, totul va veni de la sine.

proastasatului a scris:

Daca reusiti sa va tineti firea, sa va comportati echilibrat si iubitor, totul va veni de la sine.

Cel mai probabil, restul nu va veni de la sine, insa scopul nu este imbunatatirea relatiei cu celalalt parinte, nici "dreptatea", nici "drepturi egale pentru parinti", ci bunastarea copilului.

Imbunatatirea relatiei cu celalalt parinte este doar unul dintre mijloacele de a obtine bunastarea copilului.

@againstPAS

Si-au mai dat seama ca si daca nenorocitu obtine un program de vizita, daca ele nu-l respecta nu le face nimeni nimic

Pai si dosarul penal facut pentru nerespectarea programului de vizita - ce se intampla cu el?

Avem atatea cazuri de copii nevinovati care sunt invatati sa-si respinga brutal tatii incat nu poti sa nu te intrebi ce se va intampla cu acesti copii mai incolo.

Ce sa se intample cu acesti copii? Vor trece prin aceeasi poveste cu mame care fac fix la fel ca si mama lor! Sau vor fi chiar ele astfel de mame (ca asa au vazut si invatat).
Sau vor lupta la fel ca mine - eu personal sunt un astfel de caz - crescut si ascuns de tatal care ma iubea, doar ca atunci erau alte vremuri. Am reluat legatura de cativa ani cu tata si recuperam timpul pierdut!
Va dati seama ca sub nicio forma nu vreau sa treaca si copilul meu prin asa ceva!

@proastasatului

Dvs trebuie sa va tineti de o conduita corecta de parinte si non-conflictuala.

Va dau situtia concreta: copilul este la mine, mama suna sa vorbeasca cu copilul, care copil fiind afara in curte si alergand, nu are chef pe moment sa vorbeasca cu mami. Reactia mamei: ce i-ai facut copilului?!?!!? de ce e trista?!?!? de ce plange?!?!
I-am trimis poza cu copilul ca sa-i arat ca era f fericit si nu plangea deloc. NU! Se bucura ca nu mai plange!

Daca atitudinea mea a fost corecta si a avut reactia asta din partea ei....cam cat de "corect" trebuie sa fiu ca sa nu mai fie totusi niciun conflict?