Calificare greșită a acțiunii

Instanță de contencios administrativ obligă reclamantul care cheamă în judecată instituție publică în temeiul Legii 544/2001 (informații interes public) să plătească taxă judiciară. Cererea de reexaminare îi e adminsă reclamantului, instanța observând că petitele se înscriu drepturilor apărate de Legea 544/2001. În final, instanța de fond respinge cererea de chemare în judecată pe motivul lipsei plângerii prealabile adresate de reclamant instituției pârâte, insistând să califice acțiunea ca o simplă cerere de chemare în judecată pe Legea 554/2004 și ignorând că era vorba de o lege specială (Legea 544/2001) cu o procedură specială și termene mult mai scurte. Având în vedere că instanța care a reexaminat taxa judiciară de timbru a stabilit că era vorba de o cerere pe Legea 544/2001, se poate solicita cu succes ca, în cazul în care recursul e admis și dosarul retrimis primei instanțe, judecarea dosarului să fie făcută de un alt judecător? Din câte se pare, judecătorului primei instanțe (fost membru CSM și mai totdeauna în funcții de conducere, dar și recunoscută în presa locală ca favorizând instituțiile publice) nu i-a convenit că un alt judecător a contrazis-o și s-a încăpățânat să judece cum a vrut ea dosarul, neținând cont de hotărârea definitivă a unui alt judecător și de legea deloc interpretabilă.

De asemenea, poate fi judecătorul cu succes reclamat la IJ a CSM pentru că pune pe drumuri reclamantul să plătească și, mai apoi, să solicite la primărie restituirea unei taxe judiciară care, în final, prin hotărâre definitivă, e stabilită ca nedatorată? Pe ce temei legal?